„CUVINTE ÎNCRUCIȘATE”...
(14)
*
„Inițierea implică o metamorfoză spirituală. Ea se face în TIMP și cu RĂBDARE așa cum frunza dudului se face mătase.
Noi, oamenii, suntem TRECĂTORI PRIN TIMP și este normal să lăsăm o urmă a trecerii noastre pe acest Pământ unde existăm între prima și ultima bătaie a inimii.”
*
Mulțumim atât pentru „inițiere”, cât și pentru că ne-ați dat posibilitatea să prezentăm aici, pe pagina noastră, o parte din „urmele”pe care le-ați lăsat de-a lungul anilor, călătorind prin Timp, Spațiu ... vremuri și întâmplări.
Bibliotecar, Pușcoi Mariana.
***
Toate formele din univers sunt aranjate în conformitate cu un set de reguli matematice care guvernează structurile și proporțiile a tot ce există.
Această totalitate de cunoștințe care ne guvernează universul este geometria sacră.
Figurile geometrice sunt ca o schiță a realității. Vechii înțelepți, când trasau o linie, un cerc, o cruce, o hexagramă sau un șarpe care își înghite coada (ouroboros), reprezentau o întreagă știință nemuritoare.
Universul în care trăim are o dublă natură: materială, formată din particule şi vibraţională, formată din UNDE.
De natură vibraţională este MUZICA, urmată de POEZIE, care este o incantaţie, având un RITM, o CADENŢĂ, asemănându-se cu muzica. Din acest motiv, rapsozii populari şi cantautorii au acces direct la SUFLET – elementul imaterial şi vibraţional al omului.
Toți creatorii sunt inspirați de câte o IDEE peste care încep să însăileze.
O carte se aseamănă cu o structură de arhitectură care, pentru a păstra ARMONIA,trebuie să înglobeze următoarele principii: ESTETICĂ, UTILITATE, REZISTENȚĂ.
În pictură, culorile au vibrație specială care, prin rezonanță, crează și transmit emoții privitorilor.
În plus, în această artă, deseori sunt inserate mesaje ascunse, accesibile și înțelese de cei inițiati.
Iconografia este un domeniu special, care excelează în acest sens.
În toate icoanele reprezentând „Fecioara cu Pruncul”, invariabil se transmit mesaje despre natura divină a celor două personaje.
Copilul Iisus, binecuvântează cu mâna dreaptă, ținând unite degetul inelar cu degetul mare. În mâna stângă are un sul, un rulou, reprezentând un text ascuns, simbol al celor inițiați, al celor care știu.
Acest simbol apare și în fotografiile absolvenților de Universitate, care și-au însușit cunoștințe de înalt nivel, neaccesibile nivelurilor inferioare de învățământ.
Fecioara Maria, arată cu mâna dreaptă spre Pruncul Iisus, îndreptând atenția privitorului spre Copilul Dumnezeu, Copilul de origine SFÂNTĂ.
La fel ca și cuvântul SACRU, cuvântul SFÂNT înseamnă ENERGIE de NATURĂ DIVINĂ.
În ICONOGRAFIE, personajele care emană acest tip de energie divină sunt reprezentate cu o AURĂ, o coroană aurie, deasupra capului. Acest simbol, prezent în icoana FECIOARA cu PRUNCUL, arată în mod clar, originea specială, divină, a celor două personaje.
Din acest motiv, icoanele reprezentând pe Maica Domnului purtând în brațe Copilul DIVIN-IISUS, sunt purtătoare de energie vindecătoare, protectoare și sunt așezate la loc de cinste în lăcașuri religioase și în casele creștinilor.
Aurul și pietrele prețioase au proprietăți energetice speciale, datorită stucturii lor atomice și sunt acumulatori de energie și transmițători în același timp. Din acest motiv aurul și cristalele sunt folosite în circuite electronice, iar pulberea și foițele de aur sunt folosite la picturile bisericilor și bineînțeles a ICOANELOR de ALTAR.
Foiţele de aur şi pietrele preţioase (cristale) care înconjoară uneori icoana Maicii Domnului cu Pruncul Divin nu sunt elemente de decor, ci amplificatori de energie divină. Iar argintul folosit pentru alte elemente de cult religios – CRUCEA, potirul şi linguriţa de împărtăşanie – are proprietatea de a omorî bacteriile de orice fel.
Apa care trece peste zăcăminte de argint, devine IZVOR DE APĂ VIE, iar crucea de argint, cufundată în apa de botez, o transformă în apă sfinţită, energizată, apă vie.
Cunoscând toate aceste aspecte, orice iniţiat ştie că Biserica este un spaţiu energizat, în care vibraţiile de înalt nivel, nu permit viruşilor, bacteriilor, microbilor să supravieţuiască datorită nivelului lor vibrator scăzut.
***
Dumnezeu este… un COPIL!
Eseu dedicat preotului Radu Roşcanu,
teolog, inginer, explorator şi scriitor,
membru al A.C.S.R., autor al lucrării
„Dumnezeu, acest necunoscut”, ca un
omagiu la aniversarea a 80 de ani de viaţă,
trăită cu folos.
Altă trăsnaie, vor zice erudiţii teologi! Nu aveam şi aşa destule pe cap cu definiţiile date Divinităţii?
Că e TATĂ, că e FIU, că e DUH (Duhul Sfânt), că este UNUL, că sunt TREI, că este o polaritate masculină sau chiar feminină, după spusele unora mai eretici, mai depărtaţi de conceptul general admisibil.
Un Dumnezeu Copil le-ar îngloba pe toate, în POTENŢIALUL său. În devenirea sa, prin disocierea polarităţii, un copil poate fi, cu timpul, bărbat sau femeie, tată sau mamă şi poate să se recreeze, prin reasocierea polarităţilor, redevenind iar COPIL!
OUROBOROS! O SPIRALĂ care în final îşi uneşte capetele, trecutul cu viitorul!
Şi apa se întoarce la izvor, dar nu la vedere, ci pe căi tainice, KA-PI-LA-RE, redevenind APĂ VIE, apa neatinsă de Soare! Secretul Peşterii!
COPILUL… MIRACOL DIVIN!
DIVINUL… COPILUL MIRACOL!
De ce n-ar fi şi aşa?
CĂTĂLINA STROE, Cuvinte încrucișate, Helis/2016
