BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ,,CONSTANTIN ŢOIU"

Datele de contact
ale
Bibliotecii Municipale „Constantin Ţoiu”

Adresa: Strada Calea Bucureşti, nr. 27,
c.p. 925300, Urziceni, judeţul Ialomiţa

Telefon: 0243257784

E-mail: biblioteca_urziceni@yahoo.com

Director: Alexandru Buleandră

OBIECTUL DE ACTIVITATE

Consiliul Local Urziceni, prin activitatea Bibliotecii Municipale „Constantin Ţoiu”, asigură egalitatea accesului la informaţii şi la documentele necesare informării, educaţiei permanente şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenenţă politică, religie ori naţionalitate.Aceasta se realizează prin achiziţionarea, tezaurizarea şi clasificarea colecţiilor de documente – publicaţii din patrimoniul cultural local, al culturii naţionale şi universale -, cu rolul social de informare, documentare, instruire, cercetare şi recreere.

STRUCTURA EXISTENTĂ

Biblioteca Municipală ,,Constantin Ţoiu'' se afla in cladirea Centrului Cultural Municipal şi deţine o suprafaţă de totală 280mp, suprafaţa minimă legală conform legislatiei în vigoare fiind de 225mp. Ea este repartizată astfel: la etaj, 150mp sunt destinati pentru sala de împrumut şi lectură, cu peste 25000 volume
din care 22500 cu acces liber la raft, cu cele şase calculatoare din dotarea Biblionet, 10 locuri pentru lectura în bibliotecă, 2 birouri şi un grup sanitar; la subsol, 130mp sunt pentru depozitul de carte. de asemenea, biblioteca îşi desfăşaoră manifestările culturale cu un număr mare de participanţi în foaierul
şi sala de spectacole ale Centrului Cultural Municipal. Foaierul găzdieşte expoziţii de artăplastică şi activităţi cu pâmă la 100 de participanţi, iar sala de spectacole are 320 de locuri.

SCURT ISTORIC

Actuala Bibliotecă Municipală ,,Constantin Ţoiu'' şi-a început activitatea în anul 1951. Până în anul 1965 a avut statut de bibliotecă raională. Din 1995 devine bibliotecă municipală, iar în anul 2003 se inaugurează acualul sediu din Centrul Cultural Municipal. La 27 ianuarie 2006 i se atribuie numele marelui prozator Constantin Ţoiu. La 31 ianuarie 2007, Consuliul Local al Municipiului Urziceni hotărăşte înfiinţarea Bibliotecii Municipale ,,Constantin Ţoiu'' ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Local. În prezent, instituţia este o bibliotecă de drept public, de tip enciclopedic şi are ca obiectiv strategic utilizarea noilor tehnologii pentru constituirea tipului de bibliotecă hibridă. În anul 2012 s-a implementat programul Biblionet, asigurându-se diversificarea serviciilor de bibliotecă, accesul gratuit la Internet pentru toţi cetăţenii şi creşterea importanţei bibliotecii în comunitate. La 31 decembrie 2014, fondul de carte număra 37302 volume.

PERSONALUL BIBLIOTECII

Manager: Alexandru Buleandră

Bibliotecare: Georgeta Speranţa Gavrilă

Alexandra Paraschiv

Carmen Neacşu

Elena Mariana Puşcoi

Economist: Elisabeta Bucşaru

PROGRAMUL DE LUCRU CU PUBLICUL

Secţia de împrumut şi lectură
Luni – Vineri 9,00 – 17,00

SECŢIA BIBLIONET

Luni – Vineri 10,00 – 15,00

REGULAMENT

DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Art. 1. - Biblioteca Municipală „Constantin Ţoiu” din Urziceni, numită în prezentul Regulament „biblioteca”, este o biblioteca de drept public, de tip enciclopedic. Organizează activităţi de lectură şi oferă servicii de documentare şi informare comunitare.

Art. 2. - Biblioteca are personalitate juridică şi se organizează în subordinea Consiliului Local al Municipiului Urziceni .

Art. 3. – Biblioteca asigură egalitatea accesului la informaţii şi la documentele necesare informării, educaţiei permenente şi dezvoltării personalităţii utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenenţă politică, religie ori naţionalitate .

Art. 4. - Biblioteca funcţioneaza potrivit regulamentelor proprii aprobate de Consiliul Local şi avizate de Biblioteca judeţeană „Ştefan Bănulescu”.

Art. 5. – Biblioteca asigură gratuit şi nelimitat accesul publicului la colecţiile şi bazele de date proprii.

Art. 6. - Atribuţiile principale ale bibliotecii sunt : constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea şi conservarea colectiilor de cărţi, publicaţii seriale, a altor documente de bibliotecă şi a bazelor de date, pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, educare sau recreere; iniţierea, organizarea şi desfăşurarea de proiecte şi programe culturale, inclusiv în parteneriat cu autorităţi şi instituţii publice, cu alte instituţii de profil sau prin parteneriat public-privat; în cadrul societăţii informaţiei, biblioteca are un rol de importanţa strategică.

Art. 7. – Biblioteca este finanţată de bugetul local, iar fondurile de finanţare se nominalizează distinct în bugetele proprii.

Biblioteca poate fi finanţată şi de alte persoane fizice, prin donaţii, sponsorizări şi alte surse legale de venituri.

CAPITOLUL II

PATRIMONIUL BIBLIOTECII

Art. 8. – Colecţiile bibliotecii pot fi formate din urmatoarele categorii de documente : a) cărţi; b) publicaţii seriale; c) manuscrise; d) microformate; e) documente cartografice; f) documente de muzică tiparite; j) documente fotografice sau multiplicate prin prelucrari fizico-chimice; k) documente arhivistice; alte categorii de documente, indiferent de suportul material.

Colecţiile pot cuprinde şi alte documente, nespecifice bibliotecilor, istoriceşte constituite sau provenite din donaţii.

Art. 9. – Documentele aflate în colecţiile bibliotecii, care au statut de bunuri culturale comune sau care au fost clasate in categoria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil, nu sunt mijloace fixe si sunt evidenţiate, gestionate si inventariate în conditiile legii.

Eliminarea documentelor din colecţii se aplică numai bunurilor culturale comune, uzate fizic sau moral, după o perioadă de minimum 6 luni de la achiziţie, prin hotărârea conducerii bibliotecii.

Evidenta documentelor se face în sistem tradiţional şi informatizat, astfel:

evidenţa globală, prin registrul de mişcare a fondurilor ( R.M.F.);
evidenţa individuală, prin registrul de inventar ( R.I.), cu numerotare de la 1 la infinit;
evidenţa periodicelor, trimestrial sau anual, prin constiturea lor în unităţi de inventar ;
evidenţa analitica, pe fişe insoţite de imagini foto, pentru bunurile culturale constituite în gestiuni şi care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil.

Evidenţa globală şi individuală a publicaţiilor, realizată în sistem informatizat cuprinde descrierea completă, conform standardelor în vigoare.

Bibliotecarii nu sunt obligaţi să constituie garanţii gestionare, dar ei răspund material pentru lipsurile din inventar care depaşesc procentul de pierdere natural stabilit, potrivit legii.

Documentele, bunuri culturale comune, găsite lipsă în inventar, se recuperează fizic, prin înlocuirea cu documente identice, sau valoric, prin achitarea valorii de inventar a documentelor, actualizată cu aplicarea coeficientului de inflaţie la zi, la care se adaugă o sumă echivalentă cu de 1-5 ori faţă de preţul astfel calculat.

Bunurile culturale de patrimoniu lipsă la inventar se recupereaza fizic; în cazul când acest lucru nu este posibil, se recuperează valoric la preţul pieţei plus o penalizare de minimum 10% din cost, pe baza hotarârii Comisiei Naţionale a Bibliotecilor.

Documentele specifice bibliotecii se inventariază periodic astfel: a) fondul cuprins între 10.001 – 50.000 de documente – o data la 6 ani ; b) fondul cuprins între 50.001 – 100.000 de documente – o data la 8 ani.

In caz de predare /preluare a gestiunii fondului de documente, precum şi în caz de forţă majoră se procedează la verificarea integrală a inventarului.

In cazuri de forţă majoră, incendii, calamităţi naturale etc. conducerea bibliotecii dispune scoaterea din evidenţă a documentelor distruse.

Biblioteca este obligată să îşi dezvolte periodic colecţiile de documente, prin achiziţionarea de titluri din producţia editoriala curentă.

Creşterea anuală a colecţiilor bibliotecii trebuie sa fie de minimum 50 de documente specifice la 1.000 de locuitori .

Colecţia din bibliotecă trebuie să asigure cel puţin un document specific pe cap de locuitor .

Art. 10. – Colecţiile bibliotecii se constituie şi se dezvoltă prin transfer, schimb interbibliotecar naţional şi internaţional, donaţii, legate şi sponsorizări, precum si prin achizitionarea de documente specifice, publicatii, carti vechi si din productia editoriala curenta, indiferent de valoarea lor si de suportul pe care au fost inregistrate sau fixate, cu respectarea principiilor utilizării eficiente a fondurilor publice, a transparenţei şi a tratamentului egal, în condiţiile legii.

Dotările se asigură prin finanţarea de către Consiliul local municipal, precum si prin transferuri, donaţii şi sponsorizări; donaţiile si sponsorizările din strainătate sunt scutite de taxele vamale şi de T.V.A.

Art. 11. - Colecţiile bibliotecii se păstrează în depozite şi în sală special amenajată cu acces liber la raft , asigurindu-se condiţii de conservare şi securitate adecvate.

Consiliul Local şi Primaria Municipiului Urziceni controlează şi asigură condiţii optime de păstrare a colecţiilor şi de acces la acestea .

CAPITOLUL III

PERSONALUL BIBLIOTECII

Art. 12. – Personalul bibliotecii se compune din : a) personal de specialitate ; b) personal administrativ ; c) personal de intreţinere .

In categoria personalului de specialitate din bibliotecă se includ: bibliotecarii, bibliografii, cercetatorii, redactorii, documentariştii, restauratorii, inginerii de sistem, informaticienii, operatorii, analiştii si alte posturi de profil. Pot fii angajate si persoane cu studii medii sau superioare de alt profil, cu obligaţia de a urma, într-o perioadă de pâna la maxim 2 ani, una dintre formele de pregătire profesională prevazute de lege.Organigrama şi statul de funcţii ale bibliotecii se aproba de Consiliul Local, conform legii.

Art. 13. – Angajarea personalului de specialitate din bibliotecă se realizează prin concurs organizat de conducerea bibliotecii, potrivit legii; din comisiile de concurs vor face parte în mod obligatoriu şi reprezentanţi ai Bibliotecii Judeţene ‘’Ştefan Bănulescu ‘’, care are rol de coordonare metodologică pentru toate bibliotecile din judeţul Ialomiţa .
Art. 14. – Nomenclatorul de funcţii şi criteriile de normare a resurselor umane în bibliotecă, sunt urmatoarele:

Director – un post / unitate ;
Bibliotecar sef de birou (responsabil de bibliotecă) şi alte categorii ale personalului de specialitate – un post până la 2.500 locuitori .

Şeful de birou poate fii asimilat cu directorul adjunct.

Posturile de conducere pentru un număr mai mare de trei angajaţi se acordă prin organigrama aprobată potrivit prevederilor legale în vigoare.

Art. 15. – Angajarea personalului administrativ şi de întreţinere stabilit prin organigrama bibliotecii se realizează în conformitate cu prevederile legale.

Personalul administrativ reprezintă 10% din numarul total al personalului aprobat.

Ingrijitor – un post la 500 m.p.

Art. 16. – Atribuţiile şi competenţele personalului din bibliotecă se stabilesc prin fişa postului, conform structurii organizatorice, programelor de activitate şi sarcinilor de serviciu elaborate de director pe baza regulamentului de organizare şi functionare a bibliotecii.

Art. 17. – Promovarea, sancţionarea, eliberarea din funcţie şi destituirea personalului din bibliotecă se realizeaza în conformitate cu prevederile legale.

Art. 18. – Conducerea bibliotecii şi ordonatorul principal de credite sunt obligaţi să asigure formarea profesională continuă a personalului de specialitate, alocând în acest scop 5% din totalul cheltuielilor de personal prevăzute prin buget.
Biblioteca poate asigura utilizatorilor, la cererea acestora, accesul la serviciile ei pe parcursul întregii săptămini, cu plata personalului conform legii.

Art. 19. - Personalul din bibliotecă ce lucrează la depozitul de carte, colecţii care include bunuri care fac parte din patrimoniul cultural mobil, sau cei care asigură serviciu de imprumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de bătrâni şi în orfelinate beneficiază, pentru condiţii periculoase şi vătămătoare, de un spor de până la 15% din salariu de bază, care face parte din acesta.

Personalul cu vechime neîntreruptă de 10 ani beneficiază de un spor de fidelitate de 15% din salariul de bază, care face parte din acesta.

Personalul din bibliotecă beneficiază, pentru suprasolicitare neuropsihică, de un spor de 5% din salariul de bază, care face parte din acesta, pentru fiecare treaptă /gradaţie detinută.

Personalul de specialitate şi administrativ din bibliotecă, care lucrează pentru efectuarea serviciului lecturii publice potrivit programului stabilit de conducerea instituţiei, în zilele de sâmbătă şi duminică, precum şi în zilele de sarbătoare legală, beneficiază de un spor de 100% pentru timpul de lucru efectuat, precum şi de asigurarea repaosului legal.

Personalul din bibliotecă beneficiază de distincţii şi premii în condiţiile legii, la recomandarea conducerii bibliotecii.

CAPITOLUL IV

CONDUCEREA BIBLIOTECII

Art. 20. – Conducerea bibliotecii este asigurată de un director.

Art. 21. – In cadrul bibliotecii funcţionează consiliul de administraţie, cu rol consultativ.

Consiliul de administraţie este condus de director, în calitate de preşedinte, şi este format din 5 membri, astfel: director, economist, reprezentanţi ai diferitelor compartimente ale bibliotecii, desemnati prin decizie a directorului, precum si un reprezentant al Consiliului Local sau Primariei municipiului, desemnat de acestea.

Consiliul de administraţie al bibliotecii funcţionează în baza regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecii.

Art. 22. – In cadrul bibliotecii poate funcţiona un consiliu ştiintific cu rol consultativ în dezvoltarea colecţiilor, în domeniul cercetării ştiinţifice şi al activităţilor culturale.

Consiliul ştiintific este format din 5 membri, cuprinzând bibliotecari, specialişti în domeniul informatizării bibliotecilor, al activităţii culturale şi ştiinţifice, numiţi prin decizie a directorului.

Art. 23. – Directorul răspunde de organizarea si funcţionarea bibliotecii pe baza organigramei, statului de funcţii şi regulamentului de organizare şi funcţionare a instituţiei, elaborate în condiţiile legii şi avizate de Consiliul Local Municipal şi Biblioteca Judeţeană „ Ştefan Bănulescu” .

CAPITOLUL V

DREPTURILE SI OBLIGAŢIILE UTILIZATORILOR

Art. 24. – Accesul utilizatorilor la colecţiile şi serviciile bibliotecii se fac în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a acesteia, elaborat în conformitate cu prevederile legale referitoare la protecţia patrimoniului cultural naţional, la drepturile de autor şi drepturile conexe.

Art. 25. – Pentru a facilita accesul utilizatorilor la colecţiile şi la serviciile oferite, biblioteca întocmeşte cataloage, efectuează cercetări documentare, elaborează bibliografii, sinteze, lucrări de informare documentară şi alte instrumente specifice, constituie si gestionează baze de date, organizează secţii şi filiale, servicii de împrumut şi consultare pe loc a documentelor de bibliotecă, precum şi alte servicii.

Art. 26. – Biblioteca poate organiza servicii speciale pentru persoanele cu handicap vizual, precum şi servicii la domiciliu pentru persoanele cu handicap locomotor.

Art. 27. – Nerestituirea la termen a documentelor de bibliotecă împrumutate de utilizatori se sancţionează cu plata unei sume aplicate gradual, până la 50% din valoarea de inventar, actualizată cu aplicarea coeficientului de inflaţie la zi .

Distrugerea sau pierderea documentelor, bunuri culturale comune, de către utilizatori se sancţionează prin recuperarea fizică a unor documente identice sau prin achitarea valorii de inventar a documentelor, actualizată cu aplicarea coeficientului de inflatie la zi, la care se adaugă o sumă echivalentă cu de până la cinci ori faţă de preţul astfel calculat.

Fondurile constituite din aplicarea acestor sancţiuni nu se impozitează si se evidenţiază în surse extrabugetare, fiind folosite pentru dezvoltarea colecţiilor .

CAPITOLUL VI

DISPOZIŢII FINALE

Art. 28. – Biblioteca dispune de autonomie administrativă şi profesională în raport cu Consiliul local municipal şi Primaria municipiului Urziceni, constând în:

dreptul de a conduce în afara oricaror ingerinţe politice, ideologice sau religioase;
elaborarea programelor şi proiectelor culturale proprii în concordanţa cu strategiile naţionale şi internaţionale;
stabilirea şi utilizarea surselor suplimentare de venituri în vederea dezvoltării serviciilor de bibliotecă, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
incheierea protocoalelor de colaborare cu alte biblioteci sau instituţii culturale din ţară şi din străinătate .
participarea la reuniunile internaţionale de specialitate sau la consorţiile bibliotecare şi la asociaţiile internaţionale la care sunt membre, achitând cotizaţiile şi taxele aferente.

Art. 29. – Pentru sprijinirea materială a unor activităţi şi proiecte de dezvoltare a bibliotecii, de participare a specialiştilor din bibliotecă la programe culturale şi de formare continuă a personalului de specialitate, bibliotecile cu personalitate juridică se pot asocia între ele sau cu alte instituţii culturale şi pot crea fundaţii, asociaţii sau consorţii.

Condiţiile şi cotele de participare la finanţarea programelor realizate prin asociere se stabilesc si se aproba de către Consiliul local municipal.

Art. 30. – Ordonatorul principal de credite are obligaţia de a finanţa activitatea bibliotecii potrivit standardelor de funcţionare stabilite prin legea bibliotecilor.

Susţinerea financiară şi logistică a bibliotecii se poate realiza şi prin alte venituri provenite de la utilizatori, din tarife stabilite anual de conducerea fiecarei biblioteci pentru servicii speciale şi din contravaloarea taxelor poştale pentru împrumutul interbibliotecar intern si internaţional.

Fondul constituit se utilizează pentru construirea, amenajarea şi dezvoltarea spaţiilor de bibliotecă, inclusiv pentru informatizarea şi dotarea cu documente şi echipamente specifice.

Disponibilul financiar provenit din aceste surse la sfârşitul anului se reportează în anul următor cu aceiaşi destinaţie .

Documentaţia tehnică şi materialele pentru construcţii destinate bibliotecii, precum şi achiziţiile de tehnologie a informaţiei, fond de documente specifice, dotări pentru serviciul lecturii publice sunt scutite de taxe vamale şi li se aplica T.V.A. de 0%.

Investitorii privaţi care sponsorizează biblioteca pentru construcţia de localuri, dotări, achiziţia de tehnologie a informaţiei şi de documente specifice, finanţarea programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburi de specialişti, burse de specializare, participarea la congrese internaţionale sunt scutiţi de impozite cu o sumă echivalentă cu valoarea lucrării sau acţiunii respective plus 2% din profit.

Tarifele de expediere a tuturor documentelor de bibliotecă destinate schimbului şi împrumutului intern si internaţional beneficiază de o reducere de 50%.

Art. 31. – Anual conducerea bibliotecii întocmeste raport de evaluare a activităţii, care este prezentat consiliului de administratie şi Consiliului local municipal.

Situaţiile statistice anuale se transmit de către bibliotecă Institutului Naţional de Statistică, Comisiei naţionale a bibliotecilor si Ministerului Culturii şi Cultelor, potrivit prevederilor legale.

Art. 32. – Schimbarea destinaţiei imobilului în care funcţionează biblioteca se poate face numai în cazul asigurării unui sediu ce respectă standardele optime de funcţionare, conform prezentei legi.

Suprafaţa minimă a bibliotecii nu poate fi sub 0,015 m.p. pentru un locuitor .

In situaţia prevazută la aliniatul (1) autorităţile locale au obligaţia să asigure continuitatea neîntreruptă a activităţii bibliotecii.

Art. 33. – Prezentul Regulament de organizare şi funcţionare a Bibliotecii Municipale „Constantin Ţoiu” Urziceni s-a întocmit în baza Legii bibliotecilor nr 334/2002 republicată, cu modificările şi completările

ulterioare.

CONSTANTIN ŢOIU

Constantin Ţoiu s-a născut la 19 iulie 1923, la Urziceni, al șaptelea copil al Eugeniei (n. Ifigenia Ioanis) şi a lui Tomas Sotir Ţoghiu, negustor. Părinţii, aromâni, sunt imigranţi din Grecia. Urmează clasele primare în Urziceni. Face studii gimnaziale şi liceale la liceul braşovean ”Dr. Ioan Meşotă”. Urmează şcoala de aviaţie militară din Buzău, de unde iese sublocotenent în rezervă. Între 1942-1946 studiază la facultatea de Litere şi Filosofie din Capitală.

Lucrează ca redactor la Editura de Stat şi, din 1952, la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă. În 1958, debutează ca prozator în revista „Gazeta literară”, nr.8. În 1960-1961 lucrează ca redactor la revista „Secolul 20”. În 1965 publică romanul „Moartea în pădure. Cronica unei zile” (Editura pentru Literatură, Bucureşti). Între anii 1965-1970 este pe rând redactor la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, Televiziune şi „România literară” (înfiinţată pe structura vechii „Gazete literare”). La „România literară” va activa până în 1990, când se pensionează.

Publică un volum de nuvele - „Duminica muţilor” (Editura pentru Literatură), iar un an mai târziu, în 1971, apare volumul de publicistică „Destinul cuvintelor” (Editura Cartea Românească, Bucureşti). Volumul de eseuri, „Pre texte” (Editura Albastros, Bucureşti) apare în 1973.

Anul 1976 este un an de răscruce în destinul literar al lui Constantin Ţoiu: apare romanul „Galeria cu viţă sălbatică” (Editura Eminescu, Bucureşti); are un mare succes de critică şi de public, va primi Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei. E cartea care îl impune decisiv pe scena literară. Prima ediţie, epuizată rapid, numără 34 000 de exemplare, în timp ce o a doua, în 1979 (Editura Eminescu, cuvântul editorului de Valeriu Râpeanu, postfaţa autorului), va apărea in 100 000 de exemplare.

În 1977 publică „Alte pre texte”, eseuri (Editura Eminescu), iar în septembrie – decembrie 1978 călătoreşte în Statele Unite ale Americii, primind o bursă de creaţie la International Writing Program, în Iowa City. Romanul „Însoţitorul” apare în 1981 (Editura Eminescu). „Galeria cu viţă sălbatică” este tradus în franceză, sub titlul „L’Exclu”, de Georges Barthouil şi Ilinca Barthouil – Ionesco (Editions Nagel, Paris). Începând cu acest an, este secretar al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. Îşi va da demisia din această funcţie la începutul lui 1990.

În 1984 apare romanul „Obligado” (Editura Eminescu), iar în 1987 publică romanul „Căderea în lume” (Editura Cartea Românească), scrierea de vârf a autorului. Ca şi „Bunavestire” de Nicolae Breban, cartea este atacată în presă pentru o aşa-zisă reabilitare a Mişcării Legionare. Volumul de publicistică „Prepeleac” din 1991 (Editura Cartea Românească), valorifică texte apărute în rubrica titulară din „România literară”. În aceeaşi serie vor mai fi publicate „Caftane şi cafteli” (Prepeleac doi,trei…),1994; „Morbus diaboli” (Prepeleac patru…) - toate la Editura Cartea Românească; „Răvaşe din Kamceatka” (Prepeleac cinci), Editura Allfa, Bucureşti, 2000. Romanul „Barbarius” (Editura Allfa) apare în 1999.

În 2002 primeşte Premiul Naţional de Literatură al Uniunii Scriitorilor. Începând cu 2003, publică primul volum din „Memorii din când în când” (Editura Cartea Românească), memorii neconvenţionale şi eterogene ce pot fi descrise drept literatură de frontieră - publicistică, memorialistică, eseu, ficţiune, fişe de lectură etc. „Memoriile…” revelează că ”multe dintre întâmplările şi portretele din romane sunt la origine reale” (Nicolae Manolescu). Volumul al doilea apare în 2004; al treilea, în 2006; al patrulea, intitulat „Memorii întârziate”, în 2009, iar al cincilea, numit „Vederi din Prepeleac”, în 2010, toate la Editura Cartea Românească). În 2004 reeditează, cu titlul „Trompete după-amiază”, volumul din 1967 „Duminica muţilor” (Editura Cartea Românească) iar în 2006 apare romanul „Istorisirile Signorei Sisi” (Editura Cartea Românească). În anul 2007, Editura Art iniţiază o serie de autor Constantin ŢOIU. Primul volum al seriei este compus din proze scurte (în fond, o nouă colecţie de “prepeleacuri”): „Vrăjeli (de buzunar)”, cu o prefaţă de Luminiţa Marcu.

Î În mai 2012, sub egida Bibliotecii Municipale „Constantin Ţoiu”, apare antologia „Urzicenii în viaţa şi opera scriitorului Constantin Ţoiu”, la editura Star Tipp Slobozia.

Constantin Țoiu este considerat de criticii şi istoricii literari - de la Nicolae Manolescu la Eugen Simion şi Alex. Ștefănescu - unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii noastre de astăzi. Cititorii şi criticii literari din noua generație l-au impus pe Constantin Țoiu în topul celor mai citiți scriitori români.

Într-o mărturisire făcută la o întâlnire cu scriitorii ialomițeni în 1993, Constantin Țoiu spunea despre un lucru pe care l-a constatat la bătrânețe: ”oricâte locuri ai vedea, cel mai important şi mai emoționant loc – dacă ai ceva de spus - rămâne cel pe care ai văzut oamenii prima dată. Pentru mine, la 10,12,14 ani Urziceniul era centrul lumii”. Într-un alt text, „Urzicenii”, scriitorul precizează: ”În ce mă priveşte, proza ca şi stilul ei au fost înrâurite în bună măsură de întâmplările trăite în copilărie şi adolescență în urbea ialomițeană cu numele buruienei agresive, care, apărându-se, te urzică, usturându-te.”

Constantin Țoiu face parte din categoria scriitorilor culți, opera sa fiind ”întâlnirea destul de rară la noi a unui autor reflexiv cu un excelent povestitor” (Mircea Martin). Profesiunea de credință a Omului plecat din Urziceni după şcoala primară, să învețe la Liceul ”Doctor Ioan Meşotă” din Braşov şi la Facultatea de Litere și Filozofie din Bucureşti, absolvită în 1946, ducând o viață foarte sobră, este memorabilă: ”Eu cred în caracter, cred că există oameni buni şi că omul, în general, are o natură îngerească, atunci când reuşeşte, prin cultură şi experiență, să atingă înălțimile”.

După 1990, scriitorul Constantin Ţoiu a fost prezent la principalele momente din viaţa comunităţii natale, fiind primit cu căldură de toate generaţiile de urziceneni. Din 26 ianuarie 2006, Biblioteca municipală poartă numele Domniei Sale, primind ca moştenire atât prestigiul unui mare scriitor şi cărturar cât şi un inestimabil fond documentar.

EVENIMENTE CULTURALE