Sub lumina
Luceafărului,
la
Urziceni a fost sărbătorit
Anul Cultural 2016
Vineri,
13 ianuarie 2017, în Foaierul Centrului Cultural Municipal s-a
desfăşurat, sub egida ZILEI
LUI MIHAI EMINESCU ŞI A CULTURII NAŢIONALE,
ediţia
a şaptea a manifestării
PROIECTE
CULTURALE DIN URZICENI.
Au fost prezenţi creatori şi iubitori de cultură, profesori de
literatură, elevi, scriitori membri ai Asociaţiei culturale
Helis,
ai Societăţii culturale Apollon,
ai Societăţii Scriitorilor Târgovişteni şi ai Uniunii
Scriitorilor din România, preoţi, oficialităţi locale,
jurnalişti.
Eminesciana
Organizată
de Biblioteca Municipală Constantin
Ţoiu
şi Casa Municipală de Cultură,
întâlnirea a fost deschisă de eleva Alexandra Georgiana Irimioiu
de la Şcoala „I.H.Rădulescu” care a cântat Imnul
manifestării - „Eminescu”,
versuri Grigore Vieru, muzica Ion Aldea Teodorovici. Domnul
profesor de limba şi literatura română Ion Văduva a împărtăşit
celor prezenţi, în cuvinte inspirate şi pline de înţelesuri,
Gânduri
despre Eminescu, iar
elevi ai Colegiului Naţional „Grigore Moisil”, pregătiţi de
doamna profesoară Maria Chircă, au citit din lirica Poetului
Nepereche.
Romanţa „Pe
lângă plopii fără soţ”,
a fost cântată de vocea tânără a elevei Alexandra Georgiana
Irimioiu şi mai apoi de glasul nostalgic al poetului Marian
Nicolescu îngânat de cele ale tuturor participanţilor la
eveniment.
Proiecte
culturale – împliniri şi restanţe
Despre
Proiectele derulate în Anul cultural 2016 au vorbit Alexandru
Buleandră, directorul Bibliotecii Municipale „Constantin Ţoiu”,
moderatorul întâlnirii, Nicolae Petrache, directorul Casei
Municipale de Cultură, Părintele Protoiereu Aurel Berbec,
Părintele Paroh Bogdan-Ionuţ Stancu, poetul George Călin,
Preşedintele Societăţii Culturale „Apollon”, profesoara Lucia
Ştefanovici şi Liviu Aurelian Cazan, viceprimarul Urzicenilor. Au
fost trecute în revistă evenimentele culturale care constituie
tradiţia culturală a localităţii: Concursul
Internaţional de Caricatură,
ediţia a XI-a, organizat de Casa Municipală de Cultură, Concursul
Judeţean de creaţie literară şi artă plastică „Dor
fără saţiu” ediţia
XXV-a, organizat de Biblioteca Municipală „Constantin
Ţoiu”
şi Casa Municipală de Cultură, „Ziua cărţii, publicaţiilor
şi editurilor din Urziceni”, organizată de Biblioteca Municipală
„Constantin
Ţoiu”,
Festivalul de Colinde Populare „Deschide
uşa, creştine”,
organizat de Protopopiatul Urziceni în colaborare cu societatea
Culturală „Apollon”,
„21 Mai, Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, Sărbătoarea
Municipiului Urziceni”
, organizată de Primăria Municipiului şi Casa Municipală de
Cultură, Concursul Internaţional de Creaţie Literară „Vis
de toamnă”
organizat de Societatea Culturală Apollon,
activitatea Cercului de pictură „Sf.
Apostol Luca”
şi a Grupului de cateheză „Muguri
de lumină”
de la Protopopiatul Urziceni.
La
capitolul neîmpliniri s-a consemnat lipsa spaţiilor
culturale la nivelul Municipiului, fenomen acutizat anul trecut de
imposibilitatea de a folosi sala de spectacole a Centrului Cultural
întrucât prezintă riscuri în exploatare. La acestea se adaugă
şi nesiguranţa în utilizarea pe mai departe a spaţiilor din
sediul Casei de Cultură a Sindicatelor închiriate de Primărie de
la Uniunea naţională a acestor instituţii, unde funcţionează
Biblioteca Municipală „Constantin Ţoiu” şi Casa Municipală
de Cultură. Domnul viceprimar Liviu Cazan a lansat o dezbatere a
acestei probleme care să se finalizeze cu o strategie unitară
susţinută de Primărie, Consiliul local, instituţiile de educaţie
şi cultură şi locuitorii Urzicenilor.
Autorii din Urziceni
- 18 noi apariţii editoriale
Anul
2016 a fost, asemenea celui precedent, bogat în apariţii
editoriale cu autori din Urziceni: Alexandru Bulandra,
Iisus, Pavel şi Al Doilea Isaia, Editura
Paideia
şi editorul cărţii „Oameni
care nu mai sunt”
de Dumitru M. Ranetescu, editura Helis;
Titi Damian,
romanul „Ruina”,
partea a patra a ciclului „Muscelenii”,
Editura Editgraph;
Ofelia Prodan,
Şarpele din inima mea”,
Editura Cartea
Românească;
Ion Văduva, Anotimpul
verbului a fi,
Editura Betta
şi 101
poeme,
Editura
Ideal
din Republica Moldova; Spermezan Grigore, De
la Socrate la Wittgenstein: Gândire critică. Argumentare şi
comunicare,
Editura
Didactică şi Pedagogică;
George Călin, Umbra
curcubeului,
Lacrimi
din floare de lotus
şi Nemistuite
lacrimi, trei
volume de poeme apărute la
Editura
Betta;
Nicolae Puiu Iliescu, Caravana
stanţelor... cu alean,
Editura Orfeu;
Traşcă
Puşchin, Întâmplări
din cartier. Pamflete,
Editura Heron;
Adrian Lucian Scărlătescu, editorul cărţilor
semnate
Nicolae Thomescu-Baciu:
Amintiri ialomiţene. Poveştile Urziceniului 1830-1940; Amintiri
ialomiţene. Zapcii. Roman de moravuri vechi” şi Dactilografa,
Editua
Helis;
Marian
Nicolescu,
Iubiri cioplite de timp, Editura
Orfeu
şi Pelerini la porţile cerului, Editura
Ro.cart;
best
of Urziceni 2016, world's
cartoon contests, Editura
Crişan; Cavalcada Anotimpurilor, antologie de creaţie literară
a elevilor din România (poezie şi proză), ediţie
îngrijită de Anca Elena Călin, Editura Ro.cart.
Primii trei
scriitori din istoria Urzicenilor
Momentul
de vârf al manifestării l-a constituit evocarea „Primii
trei scriitori din istoria Urzicenilor: Alexandru Toma (1875-1954),
Nicolae Thomescu-Baciu (1880-1951), Dumitru M. Ranetescu
(1882-1965)”
, realizată de profesorul Alexandru Buleandră şi Părintele
Adrian Lucian Scărlătescu, editorii cărţilor de istorie locală
apărute anul trecut: „Oameni
care nu mai sunt”
de D.M.Ranetescu, respectiv a trilogiei „Amintiri
ialomiţene. Poveştile Urziceniului 1830-1940, Amintiri
ialomiţene. Zapcii. Roman de moravuri vechi şi Dactilografa.”
de Nicolae
Thomescu-Baciu.
Poetul
A.
Toma
(pe numele adevărat Solomon Moscovici) s-a născut în comunitatea
evreiască ce s-a format în Urziceni în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea. A debutat în 1896, fiind îndrumat şi
susţinut de Constantin Dobrogeanu Gherea, I.L. Caragiale şi
Al.Vlahuţă. A scris poezii de factură socială, cărţi pentru
copii şi a tradus din literatura universală. După 1945 devine
promotorul proletcultismului în România, academician şi poetul
oficial al partidului comunist. Poeziile sale, cuprinse în
antologia „Cîntul
vieţii”,
erau recitate şi la serbările şcolare din târgul natal. După
moarte, istoriile literare l-au trecut sub tăcere, ca pe un scriitor
de tristă amintire.
Nicolae
Thomescu-Baciu a
fost scriitorul cel mai legat de comunitatea natală, a cărei primă
monografie o realizează în 1943. Din 1931 până la 1942 apare
neîntrerupt la Bucureşti revista culturală Bărăganul,
al cărei Director proprietar şi fondator a fost. În paginile
acestei publicaţii a descoperit Părintele Adrian Lucian Scărlătescu
minunatele Amintiri
ialomiţene pe
care le-a editat anul trecut, unde talentul de povestitor al
scriitorului apropie mintea cititorului actual de vremurile târgului
de altădată. În 1933 a înfiinţat Cercul cultural „Bărăganul”
şi a fost membru activ al Asociaţiei
Ialomiţenilor,
„în ale cărei statute se prevedea şi ajutorarea tinerelor
vlăstare plecate de pe meleagurile Bărăganului, dornice de
învăţătură înaltă.”
Dumitru
M. Ranetescu
a fost un jurist strălucit, ajuns Preşedinte al tribunalului
Ialomiţa şi decan al Baroului Călăraşi. În anii tinereţii,
perioada 1906-1910, locuieşte în Urziceni, unde practică
avocatura, fiind ales primar în 1907. A fost preşedinte al Ligii
culturale şi, din 1932, Senator de Ialomiţa. Ani la rândul, în
paginile ziarului Pământul
din Călăraşi, a ţinut rubrica Contimporanii,
unde
portretele
colegilor avocaţi au fost realizate de un scriitor adevărat, bun
cunoscător al sufletului omenesc, observator atent al cursului
vieţii în care i-a fost dat să trăiască şi luminat de un ideal
uman şi profesional pe care nu l-a lăsat umbrit niciodată. La
vârsta de 76 de ani, fără pensie şi cu fiul în închisoare, îşi
scrie Memoriile,
unde viaţa trăită la Urziceni ocupă un loc privilegiat. Valoarea
lor literară şi istorică îl proiectează pe Dumitru M.
Ranetescu în panteonul cultural al personalităţilor Bărăganului
adorat.
Alexandru
Buleandră,
director Biblioteca Municipală Constantin
Ţoiu
