OAMENI DE SEAMĂ DIN URZICENI - BULANDRA, Alexandru (pseudonimul lui Alexandru Buleandră)

 BULANDRA, Alexandru (pseudonimul lui Alexandru Buleandră) n. 27 oct. 1954, Ianca, jud. Brăila.

Om de cultură, filosof, eseist, istoric literar, folclorist

     

            Fiul lui Constantin, cadru militar, originar din com. Curcani, jud. Călăraşi, şi al Vladei, casnică, originară din com. Colilia, jud. Ialomiţa. Este nepotul actorului, dramaturgului şi poetului Ion Buleandră. Urmează cursurile Liceului teoretic din Urziceni,  promoţia 1973 şi pe cele universitare la Facultatea de Filosofie din Bucureşti, promoţia 1978.

            După armată, la 20 de ani, s-a căsătorit cu fosta colegă de liceu, studentă la Academia de Studii Economice București, Elena Balcan –  acum, cu pseudonimul Lili Balcan, este scriitoarea ialomițeană binecunoscută și apreciată de la revista Helis. Are doi copii, Iulia și Andrei, și un nepot – Rareș.

             A fost director al Casei Orăşeneşti de Cultură (1981-1987) și președinte al Comitetului de cultură (1981-1989),  iar din 1990  până în anul 2007,  bibliotecar responsabil, apoi, până  la pensionare, în 2017,  manager al Bibliotecii Municipale „Constantin Ţoiu”. Având acest statut și rol comunitar, a promovat activ, în întreaga activitate,   valorile culturale,  memoria locală, creativitatea tinerei generaţii şi  excelenţa în comunitate şi în afara ei.  A răspuns nevoii de modele ale concetățenilor organizând numeroase întâlniri cu scriitorii și critici literari,  actori și regizori de teatru și film, cu mari pictori contemporani și oameni de știință.

    S-a  ocupat de editarea revistei trimestriale Magazin de Urziceni (1990-2008),  finanțată din bugetul Primăriei, cu un tiraj de 1500 exemplare, care reprezenta imaginea dinamică a localităţii văzută de locuitorii de diferite vârste şi profesii, precum şi dovada vie a rolului Bibliotecii ca instituţie comunitară ce serveşte nevoia de informare, afirmare şi promovare prin scris a cetățenilor şi instituţiilor din Urziceni. A fost coautor și editor, în 1996, a  Monografiei Municipiului Urziceni. A realizat studiul introductiv și a contribuit la reeditarea primei monografii a  târgului de altădată - Nicolae Thomescu-Baciu ”Urzicenii cu 24 ilustrațiuni” (1943). A îngrijit apariția  volumului de memorii ”Amintiri din Urziceni” al eminentului dascăl octogenar Vasile Ichim și al volumului de poezii ”Dragostea în limba română” de Inculeț Bălan. A scris studiul introductiv și a editat  volumul de memorii ”Oameni care nu mai sunt” de Dumitru M. Ranetescu  (2016). În 2017, la încheierea activității,  a publicat antologia ”Din Fondul documentar al Bibliotecii Municipale Constantin Țoiu Urziceni”.

      A fost un apropiat al marelui prozator, eseist și om de cultură Constantin Țoiu, născut la Urziceni. În 1996, când Urzicenii aniversau 400 de ani de atestare documentară,  l-a propus  şi a devenit primul Cetăţean de Onoare a localităţii.  În decembrie 2005, Domnia Sa  a fost de acord ca Biblioteca  din urbea natală să-i poarte numele, fapt consemnat în actul semnat la notariat: Biblioteca Municipală ”Constantin Țoiu” Urziceni, județul Ialomița.  Până în anul 2012, patronul spiritual  a donat Bibliotecii  fotografii, documente de familie și manuscrise,  aceasta devenind  astfel singura deținătoare din țară  a  moștenirii sale documentare. După o muncă  asiduă de cercetare, Alexandru Buleandră  a  publicat antologia „Urzicenii în viața și opera scriitorului Constantin Țoiu” (Editura Star Tipp, 2012),  volumul Constantin Ţoiu „Jurnal intim”, versiune de Alexandru Bulandra (Editura Paideia, 2015) și culegerea ”Din Fondul documentar al Bibliotecii Constantin Țoiu ” (Editura Helis, 2017) – cărți ce reprezintă  formele prin care a valorificat acest fond documentar.

         . În “Revista de filosofie” a Academiei Române publică patru studii: cel de debut -“Istoricitatea bunului simţ şi alternativele devenirii moralităţii practice”(5/1986), urmat de “Buna-credinţă şi buna-cuviinţă ca dimensiuni ale bunului simţ” (5/1987), “Protoetica sau despre întemeierea morală a cronicilor româneşti” (5/l988) şi “Eminescu şi etica dezvoltării organice”(4/l989).    

             Este membru  al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Bucureşti de Critică, Eseistică şi Istorie Literară (2010), al Asociaţiei culturale Helis (2007) și al Societății Scriitorilor Târgovișteni (2009).
              Scrieri: „Vasile Alecsandri şi cazul Mioriţa – o anchetă literară”, Editura Helis, Slobozia, 2006; „Experimentul Iov”, Editura Helis, Slobozia, 2007, Editura Paideia, 2008; „Tainele Mioriţei. O lectură în cheie masonică a baladei Mioriţa de Vasile Alecsandri”, Editura Helis, Slobozia, 2008; „Nevoia de poveste, eseuri şi aplicaţii”, Editura Paideia, Bucureşti, 2008; „Masca păcurarului. Al treilea raport de cercetare în cazul Mioriţa”, Editura Helis, Slobozia, 2009; „El experimento Job”, traducere  în limba spaniolă de  Gabriela Banu, Editura Logos, Bucureşti, 2009;  „Mioriţa - povestea unei capodopere”, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2008; „Mioriţa. Vasile Alecsandri şi cazul Mioriţa. Tainele Mioriţei. Masca păcurarului.”, Editura Paideia, Bucureşti, 2011; „Minunata istorie a Cărţii lui Iov”, Editura Paideia, Bucureşti, 2011; „Iov, Socrate şi Divinitatea”, Editura Paideia, Bucureşti, 2013; „Iisus şi Proiectul Asaltul Cerului”, Editura Paideia, Bucureşti, 2014; „Iisus, Pavel şi Al Doilea Isaia”, Editura Paideia, Bucureşti, 2016;  ”Metamorfoze biblice ale psihologiei urâtului genial. Cazul poetului și profetului Al Doilea Isaia”, Editura Paideia, 2019; ”Iisus esenianul și mama Lui, Maria. O analiză de psihologie individuală”, Editura Paideia, 2020.

                   Cărțile semnate  de Alexandru Bulandra se bucură de aprecieri atât în țară cât și în străinătate, ele  aflându-se nu numai în bibliotecile din România ci și în mari biblioteci din Statele Unite ale Americii și Germania: Bayerische Staatsbibliothek, München, Germany,  Harvard  College Library, Columbia University Libraries, Princeton University Libraries, Library of Congress, University of Pittsburgh ș.a.

Constantin Ţoiu, „Jurnal Intim”, versiune de Alexandru Bulandra, Editura Paideia, Bucureşti, 2015
             La finalul carierei de bibliotecar a publicat volumul  Alexandru Buleandră, Din Fondul Documentar al Bibliotecii Municipale Constantin Ţoiu, editura Helis, 2017.

           În calitate de editor, s-a îngrijit de apariţia următoarelor volume: Monografia Municipiului Urziceni, 1996, unde este coautor,  Explozia bobului de nisip, antologia  Concursului Judeţean de Creaţie literară Dor fără saţiu, cu prefaţă, editura Star Tipp, 1998, Nicolae Thomescu-Baciu, Urzicenii cu 24 ilustraţiuni, cu studiu introductiv, editura Anca, 2007, Vasile Ichim, Amintiri din Urziceni, cu prefaţă, editura Anca, 2008, Urzicenii în viaţa şi opera scriitorului Constantin Ţoiu, antologie, cu articole înserate şi prefaţă, editura Star Tipp, 2012, Dumitru M. Ranetescu, Oameni care nu mai sunt..., cu studiu introductiv, editura Helis 2016, Inculeţ Bălan, Dragostea în limba română, Poezii, cu prefaţă,  editura Helis, 2017.

            A fost redactor-şef al revistei trimestriale Magazin de Urziceni, care a apărut între anii 1990-2008.

Referinţe critice:
Aureliu Goci, „Reactualizarea dosarului Mioriţa”, în „Helis”, septembrie 2006, p. 1; Theodor Codreanu, „Romanitate şi occidentalizare”, în vol. „A doua schimbare la faţă”, Princeps Edit, Iaşi, 2008, pp. 115-123; Ion Roşioru, „Cazul eternei Mioriţa”, în „Prosaeculum”, nr. 3, 2007, pp.73-74; Liviu Grăsoiu, „Demonstraţie binevenită”, în „Convorbiri Literare”, noiembrie 2007, pp. 54-55; Valeria Manta Tăicuţu, „Cazul Mioriţa”, în „Prosaeculum”, nr. 2, 2007, pp. 28-30; Şerban Codrin, „Vasile Alecsandri între genialitate şi ignorare”, în „Helis”, decembrie 2006, pp.15-16; Nicolae Stan, „O cercetare explozivă”, în „Helis”, ianuarie 2007, p.1; Ion Roşioru, „Recitirea Mioriţei în cheie masonică”, în „Prosaeculum, nr. 6, 2008, pp.146-147; Aureliu Goci, „Lumea postmodernă şi Mioriţa cosmică”, în vol. „Mioriţa” de Alexandru Bulandra, Editura Paideia, 2011,pp. 578-581; Dumitru Manolache, „Minunata istorie a Cărţii lui Iov”, în Ziarul „Lumina”, 5 august 2011, p.2; Titi Damian, „ Vasile Alecsandri şi cazul Mioriţa,de Alexandru Bulandra”, în vol. „Fidelitatea lecturii”, Editura Editgraph, 2011, pp.248-252.  Nicolae Drăguşin, „Cartea lui Iov într-o lectură laică, raţională şi umană”, în „Studii teologice”, nr. 2/2012, pp. 269-272; Marius Augustin Drăghici, „De ce nu este Mioriţa operă folclorică”, în „Revista de filosofie” nr.4/2017, pp. 491-514 şi în volumul Claudiu Baciu, Marius Dobre (Coord.), „Mioriţa” în cumpăna vremurilor. Perspective filosofice, Editura Academiei Române, Bucureşti, 2016.

Opinii critice:

              „Ca student la Filosofie în debutul anilor 1970, Alexandru Bulandra mi-a rămas în minte ca un om luminat de convingeri. El credea în ideile filosofilor, era un utopist moral autentic. Sigur atunci. Dovedit şi acum. Atunci era, esenţialmente, socratian. Dar un Socrate prelungit prin Kant.  Nici nu este de mirare  pentru că Profesorul său iubit şi respectat era mereu, şi atunci şi în timpurile ulterioare, nimeni altul decât Niculae Bellu, autorul monumentalei cărţi Etica lui Kant. Ajungem, astfel,  la substanţa cărţilor lui Alexandru Bulandra: viaţa oricărei fiinţe omeneşti n-are niciun rost dacă nu are conţinută în ea şi o dimensiune morală. Nu numai o componentă etică, ci şi o miză etică intrinsecă. Or, dacă sensul vieţii în marile mituri şi religii ale lumii era legat de încercările omului, iar cel mai încercat credincios în monoteism s-a dovedit a fi Iov, atunci, Alexandru Bulandra, deloc întâmplător, i-a dedicat acestuia o întreagă carte.” (Vasile Morar, Un împătimit de idei şi fapte exemplare, prefaţă a cărţii Iov, Socrate şi divinitatea. pp. 7-10)

            „De multă vreme n-a mai pătruns în eseistica românească un nume de forţă ca acela al domnului Alexandru Bulandra, care prin cărţile sale a depăşit o analiză strict literară şi literală spre un demers filosofic cu amplitudine şi cu multe reverberaţii cognitive. Aş spune că dl. Bulandra a făcut o interpretare epocală Mioriţei. (...) Domnul Bulandra este un eseist subtil, cu bună logică şi argumentaţie filosofică, dar mai ales este şi un bun condeier. Acest lucru îl diferenţiază de alţii: dânsul scrie ca un scriitor şi gândeşte ca un filosof. Este ultima personalitate remarcabilă venită în eseul şi critica literară românească.” (Aureliu Goci, „Experimentul Iov”, în „Helis”, august 2008, p. 16);
              „Dacă Nicolae Manolescu se mulţumeşte cu a emite doar presupuneri, punând la îndoială existenţa însăşi a folclorului ca valoare artistică, dat fiind că variantele la Mioriţa sunt inferioare artistic versiunii Alecsandri, demonstraţia acestei ipoteze o face Alexandru Bulandra într-o amplă şi elaborată lucrare  Vasile Alecsandri şi cazul Mioriţa – o anchetă literară. Ancheta pare a avea toate datele unei investigaţii temerare, fără cusur. Autorul  priveşte lucrurile din perspectiva autosacrificării lui Alecsandri ca mare poet, atribuind propriile creaţii poporului român spre a-i convinge pe străini de geniul acestuia în bătălia pentru emanciparea occidentală a patriei. Recunosc că la domnul Bulandra demonstraţia este impresionantă.” ( Theodor Codreanu, „Romanitate şi occidentalizare”, în vol. „A doua schimbare la faţă”, Princeps Edit, Iaşi, 2008, pp. 115-123);
     

       „Alexandru Bulandra a optat pentru o formulă stilistică proprie, originală, luând tonul unui anchetator care, la un proces desfăşurat după atâtea decenii, se doreşte justiţiar, neapelând însă la peroraţii impresioniste, ci la argumente de ordin istoric, filologic, psihologic, pătrunzând adânc în mentalităţi greu de acceptat astăzi, ca şi în detaliile întregii poezii şi chiar proze lăsate de V. Alecsandri. (...) Reluând o discuţie veche, Alexandru Bulandra demonstrează că orice subiect într-adevăr serios poate rămâne captivant şi are şanse în revederea ierarhiilor acceptate.” (Liviu Grăsoiu, „Demonstraţie binevenită”, în „Convorbiri Literare”, noiembrie 2007. pp.54-55).