OAMENI DE SEAMĂ DIN URZICENI - ALEXANDRU FOCHIDE

 

ALEXANDRU FOCHIDE

(1831-1914)

Alecu/Alexandru Fochide s-a născut în 1831, a fost zapciu al Plasei Câmpului până la 1876 , subprefect, proprietar la Bărcănești, președinte al Consiliului județean (1889-1891, 1894-1897 și 1899-1903), prefect (1 martie 1891-noiembrie 1891), membru al Partidului Conservator din Ialomița, vicepreședinte al acestui partid din 1898 , senator, filantrop (cu o donație de teren pentru Spitalul din Urziceni, în 1894 și ctitor, alături de alții, al Bisericii, în 1909 și al clopotniței, singur, în 1914 din Bărcănești-Ialomița) și a decedat în anul 1914.

Alexandru Fochide a fost proprietarul moșiei Bărcănești, din Comuna Bărcănești, cu o suprafață de 1300 hectare pământ arabil, 100 hectare islaz și 100 hectare pădure, precum și arendașul moșiei Catargioica, din Comuna Bărcănești, proprietatea lui Al. C. Catargiu, cu o suprafață de 275 ha pământ arabil și 25 ha pădure.

                Ca subprefect, la recrutație și rechiziții, a fost dat în judecată în anul 1876 și condamnat la 3 ani închisoare de către Tribunalul Buzău.

                În 1889, Alexandru Fochide îndemnat de prefect, a rugat pe primul ministru să vină în Urziceni și să constate personal necesitatea liniei ferate care să lege Urziceni cu Mizil și Lehliu iar ministrul Lascăr Catargiu promisese că va veni.

                La 7 februarie 1891, Alexandru Fochide în calitate de proprietar și prefect al județului Ialomița, a prezidat un comitet, din care făceau parte C. Brătianu, judecător, C. Jipescu, avocat, Savu Constantinescu, subprefect, Alexandru Vasilescu, primar și D.G. Mănescu, advocat, comitet care a organizat, la 7 februarie 1891, un bal în scop caritabil, în salonul lui Catalin Paraschivescu, din Urziceni, oferit gratuit, pentru a veni în ajutorul școlarilor săraci precum și a persoanelor lipsite cu totul de mijloacele de întreținere, din cauza bătrâneților și infirmităților de care sufereau.

                Alexandru Fochide ar fi intervenit în trecut, pe când era subprefect, pentru ca în Comuna Malu să fie ales primar unul din familia Roșiilor, vestiți hoți de cai. Ulterior, în urma unui furt de 5  cai de la bâlciul de la Sfântul Ilie din Jilavele s-au descoperit acei cai puși în fiare alături de caii Roșilor, păscând ascunși în păduricea de la Broșteni Vechi. Cazul s-ar fi mușamalizat de către Alecu Fochide la fel cum, pentru un alt furt a 3 cai din Moldoveni, același subprefect a delegat un ajutor de primar incapabil tot pentru a nu se descoperi nimic.

                Presa vremii sesiza incompatibilitatea funcției de prefect a lui Alecu Fochide cu cea de arendaș al moșiilor Colceagu, proprietatea lui Zapa și Bărcănești, a lui Alexandru Catargiu. Cu 15 ani înainte, același Alecu Fochide era în același tip de incompatibilitate prin cumularea funcțiilor de subprefect al Plasei Câmpului și arendaș al moșiilor Gârbovi, Pupezeanca, Urziceni și Frumușica.

                 În 1891, la bâlci, sub firma pompoasă Semiluna, Alecu Fochide, îmbrăcat turcește vindea obiecte, haine și încălțăminte produse la Frumușica, Axintele, Bărcănești și Urziceni cu pretenția că erau făcute la Stambul și aduse de el cu ocazia voiajului său acolo.

                Consiliul Județean Ialomița, întrunit în sesiune extraordinară la 25 aprilie 1894, a primit donația făcută de Alexandru Fochide, mare proprietar în Comuna Bărcănești, care consta într-un loc cu case situat în Comuna urbană Urziceni, cu o suprafață de 7281 m², cu destinația de a se construi pe locul cedat un spital rural/județean iar două paturi din spital să poarte numele donatorului.

                Inaugurarea spitalului s-a făcut în ziua de 6 decembrie 1895. La această solemnitate a luat parte C. Gheorghiu, subprefectul Plășii Câmpul iar C. Jipescu, avocat din Urziceni, a rostit un discurs despre foloasele unei asemenea instituții .

                Construindu-se un nou spital, în Urziceni, cel vechi (inaugurat la 6 decembrie 1895) s-a desființat în luna iunie a anului 2011.

                La 15 martie s-a făcut tragerea la sorți a persoanelor ce vor fi compus curtea cu jurați pentru sesiunea aprilie 1895. Printre jurații ordinari se afla și Alexandru Fochide.

                Prefect fiind Alexandru Warlam, la alegerile județene, la Colegiul întâi a fost ales printre alții și Alexandru Fochide.

                La 1905, printre candidații opoziției unite din Ialomița, pentru Senat, Colegiul I erau Alexandru Fochide și Atanasie Stoianescu .

                Numele lui Alexandru Fochide este trecut între ctitori pe Pisania Bisericii de la Bărcănești, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construită între 1909 și 1914. Clopotnița de la această biserică a fost construită de Alexandru Fochide, în 1914.

                Numele său este scris, împreună cu al altor personalități ialomițene din administrația centrală și locală, pe un document din piele de vițel, ce s-a depus la piatra fundamentală a Palatului Administrativ și Judecătoresc din Călărași, în 11 iunie 1895.

                Personalitatea lui Alexandru Fochide a fost sursă de inspirație pentru Nicolae Thomescu-Baciu, autorul primei monografii a Urziceniului (numită Urzicenii cu 24 ilustrațiuni, București, 1943) în povestirile sale: GHIȚĂ MÂNDRICEL („Bărăganul”, decembrie 1931, p. 7-9), AMINTIRI IALOMIȚENE („Bărăganul”, ianuarie-februarie 1939, p. 8-10), AMINTIRI IALOMIȚENE („Tribuna”, 6 noiembrie 1931, p. 3), precum și în Urzicenii..., p. 53-55 și romanul Zapcii (editat de Preot Adrian Lucian Scărlătescu, în AMINTIRI IALOMIȚENE. ZAPCII. ROMAN DE MORAVURI VECHI, Editura Helis, 2016).

Preot, Adrian Lucian Scărlătescu