SCRIITORI DIN URZICENI - CĂTĂLINA STROE

 

           Centrul Vechi din Cimitir!

           După şapte ani de la plecarea ultimului val, adică în anul 2002, tatăl meu, profesorul de istorie Ion Tudorache, a trecut în nefiinţă şi exact după alt ciclu, la parastasul de şapte ani din anul 2009, eu am lansat, ca un omagiu adus familiei mele, cartea „Cei şapte ani de acasă...”

            Tata a murit, într-o zi istorică, pe 14 iulie şi a avut la slujba de înmormântare... şapte preoţi.

            În cimitirul vechi nu este singur!

            Pe aceeaşi alee şi în împrejurimi s-au strămutat cei mai mulţi dintre vecinii noştri, locuitori ai Centrului Vechi: Aneta Ariton, Avrămoiu Grigore, membrii ai familiei Gherzu, familia Procop Vasilescu, doamna Gorgan Nataliţa, familia Popescu de lângă Bancă, Neli Condu şi mama sa Anastasia şi să mă ierte cei pe care i-am uitat.

            Fiecare casă, de pe strada noastră, Regele Ferdinand, are un reprezentant pe aleile Cimitirului Vechi şi în lumea celestă.

            Să îi odihnească Dumnezeu şi să stea de pază la pacea şi liniştea celor dragi lor!

 

 Boboceii

-al şaptelea val-

          Părinţii mei ne-au vizitat de multe ori în Canada şi am vizitat împreună toate locurile încântătoare de acolo, de la Niagara până la Mont Tramblant.

            Au fost răsfăţaţi de toţi membrii familiei, am făcut sute de fotografii.

           Este povestea tuturor familiilor plecate care îşi primesc în vizită părinţi sau rudele rămase în ţară.

         Mama şi tata au fost invitaţi de onoare la nunta Aurei cu Luchian, o nuntă frumoasă cu un fast deosebit pe măsura frumuseţii mirilor.

            E drept că au avut foarte multe bucurii, dar ... distanţa e nemiloasă!

            După ce tata a murit, mama, cu multă părere de rău și destule regrete, s-a mutat la noi în Canada, dar anual vine acasă.

            La peste 80 de ani a reprezentat al şaselea val care pleca din Centrul Vechi.

            Pe strada noastră, fiecare casă are, ce-i drept, câte o rudă în Cimitirul Vechi, numit aşa pentru că Centrul Nou are un Cimitir Nou, dar în acelaşi timp fiecare casă are pe cineva plecat în străinătate: la New York, la Toronto, la Montreal, la Barcelona etc..

            În aceste locuri tineri plecaţi la studii sau prin căsătorii şi-au întemeiat familii şi aşa a apărut seria Boboceilor.

            Nici cei rămaşi acasă nu au pierdut timpul şi noua generaţie umple cu larma lor strada, spre marea satisfacţie a celor de pe băncile de la Monument, bătrânii care îi privesc cu mândria că neamul lor nu piere!

            În Canada și SUA, copiii mei se pregătesc pentru o vizită în România, iar cei patru bobocei ai familiei, Vlad Alexandru și Anthony de la New York, Alexandru şi Justina de la Montreal vorbesc între ei, bineînţeles în româneşte, despre acest mult aşteptat eveniment şi despre prietenii pe care îi vor găsi aici în Centrul Vechi: Yanni şi Alexandru Condu, Maria, fata Silviuţei, Anastasia şi mulţi alţi copii de vârsta lor.

            Al şaptelea val se întoarce spre România!

            Casa părintească nu se vinde!

Din Volumul Centrul Vechi

 

SCRIITORI DIN URZICENI - CĂTĂLINA STROE

 

                                            Centrul Vechi şi Revoluţia

           

            Cu entuziasmul său proverbial, în primele ore ale Revoluţiei din decembrie 1989, tata a ieşit în stradă, cu mâinile fluturând în sus, în semn de bucurie.

Mama însă, fire prudentă şi neîncrezătoare în evenimente apărute aşa, din senin, l-a tras de mânecă şi l-a băgat în curte zicându-i:

„Ia stai tu puţin liniştit, să mai vedem!”

Şi a avut dreptate!

Nu după mult timp a început să se tragă la Monument.

După primele momente de retragere, bărbaţii străzii, încurajaţi de comunicatele de eliberare de la radio şi „încrezători”, ca Toma Necredinciosul, în existenţa unei surse teroriste, s-au dus „să pună degetul pe rană”.

Tata, domnul Avrămoiu, domnul Condu, Fănel Niţu şi câţi or mai fi fost, n-au ajuns bine la colţ că „trăgătorul de elită” Mitiţă, era adus de urechi de tatăl său care fusese mai iute, având el o bănuială.

Cred că Mitiţă, un puşti de 12 - 13 ani, ar fi preferat să fie dat pe mâna „mulţimii dezlănţuite”, care se îndrepta spre el, de altfel oameni cumsecade, care îl simpatizau, decât să rămână pe mâna lui Marinică Ariton, tatăl său, care era deja destabilizat nervos ca şi mulţi alţii, de pe urma evenimentelor în curs.

Nu întotdeauna, efectele speciale cu pocnitori şi artificii aduc bucurie publicului spectator.

Trebuie să mai priveşti şi contextul social.

Românii sunt oameni buni din fire, dar nu trebuie să le întinzi nervii!

Nici astăzi nu mai ştiu dacă Mitiţă, cu urechile roşii şi împins în casă de tatăl său, a mai auzit strigătele revoluţionare din stradă:

„Lasă-l măi, lasă-l!” care nu se refereau la dictatorul abia capturat, ci îl vizau special pe el, teroristul de ocazie.

Ruinele... iniţiativei private!

 Imediat după evenimentele din 1989, o anumită dinamică socială s-a pus în mişcare.

            Spiritul de iniţiativă existent în stare latentă în oameni s-a simţit descătuşat şi liber. Spiritul comercial, suflarea lui Mercur, cel iute, s-a prezentat primul la start.

            Oraşul s-a umplut instantaneu de mici prăvălioare unele construite în diferite locuri, cu circulaţie mai intensă, altele construite în curţile oamenilor şi cu faţa la stradă aşa cum arăta magazinul nostru numit INFO-POWER - puterea informaţiei!

            În multe locuri au fost sparţi pereţii la câte o cameră şi s-a pus o uşă în dreptul căreia s-au construit scări.

            Tot oraşul trăia o efervescenţă, o bucurie a oamenilor care lucrau pentru ei, nici la stat, nici la alt stăpân.

            Pentru o scurtă perioadă, noţiunea de libertate a avut o culoare, un gust, un miros, devenise aproape palpabilă, o simţeai fizic.

            Lucrurile se tranşau clar: când munceşti la altul eşti sclav, indiferent că acest altul este statul.

            Şi mai era ceva care prindea amploare: respectul pentru proprietate privată. Furturile de la stat nu puneau probleme de conştiinţă nimănui, dar să furi de la omul care munceşte şi care îşi apără cu orice mijloace proprietatea, era altceva.

            Magazinul a început iniţial cu furnizarea de produse de tehnică de calcul la care Victor asigura şi consultanţă pentru instalare.

            Apoi am achiziţionat o maşină de fotocopiat, serviciu foarte solicitat şi casete video pentru închiriere.

            Printr-o colaborare cu firma Kodak, primeam de la ei produse specifice şi o dată pe săptămână duceam la Bucureşti pentru prelucrare filmele foto aduse de clienţi.           

            În vacanţă fetele, Aura şi Ina, stăteau cu rândul în magazin, care era deschis de la şapte dimineaţa până la ora zece seara şi ca să nu se plictisească se uitau la toate filmele de la casetele video şi le recomandau clienţilor.

            Cei mai mulţi clienţi erau locuitorii de la Bărbuleşti care aduceau casetele la timp şi plăteau fără probleme în caz de întârziere.

            Când făceau nunţi se aprovizionare cu zeci de casete video KODAK pentru înregistrare şi dacă rămâneau în pană de casete, pentru că ei filmau non stop, veneau în miez de noapte, să mai cumpere altele. Ştiau că nu ne supărăm. Victor sau tata ieşeau la magazin, avantajul să fii lângă casă, şi îi serveau.

            Niciodată nu am avut probleme cu hoţii, niciodată nu s-a spart magazinul, nici nu s-a furat nimic.

            În schimb apartamentul nostru de la bloc a fost răscolit ziua în amiaza mare, fără să lipsească nimic din casă. Fusese o perecheziţie ca la carte aşa cum vezi în filme, toate sertarele răsturnate pe pat, toate şifonierele şi dulapurile golite, toate cărţile puse pe covor.

            Nu a lipsit nimic din casă. Semăna cu un avertisment.

            În magazin se întâlneau prieteni ai tatălui meu, mai stăteau de vorbă şi în preajma alegerilor au pus pe geamul magazinului afişe electorale promonarhiste.

            Afacerile mergeau bine în magazin, ne făcea plăcere şi ne asiguram un trai decent.

            Într-o zi a venit în control o echipă de la Garda financiară, dotată de curând cu pistoale.

            Şeful echipei făcea tot posibilul să-şi pună pistolul în valoare şi vorbea foarte tare.

            Eu am început să râd şi i-am spus foarte politicos că pistolul nu mă impresionează deloc şi îl rog să coboare vocea pentru că eu n-am făcut armata şi nu suport să ţipe la mine.

            Pe scurt, cu toate că legislaţia privind audio-vizualul nu era reglementată de niciun fel, ne-au dat o amendă şi ne-au confiscat toate cele patru sute de casete cu filme pentru închiriat.

            Printr-un proces, la judecătorie, am obţinut casetele înapoi, timpul scurs a permis altcuiva din Centrul Nou să-şi deschidă o activitate exact pe acelaşi profil.

            Pentru că şeful grupei „de comando” care ne invadase, era tatăl unei fetiţe, colegă de liceu cu fetele mele, din politeţe i-am spus Aurei să le facă câte o cafea, asta înainte să înceapă acţiunea.

            Văzând ce se întâmplă, Aura a deschis uşa la magazin şi m-a întrebat cu voce tare:

            - Mai e cazul să le fac cafea? Această reacţie, absolut normală la un copil indignat de o nedreptate, neobişnuit cu jocurile sociale ale oamenilor, ne-a făcut să râdem pe toţi.   Bineînţeles că le-am oferit cafeaua, pentru că ştiam că ei nu erau decât executanţii unor ordine.

            Era al doilea avertisment.

            În acest context Victor a primit o invitaţie de la fiul meu Eduard aflat în Canada şi în mai 1993 a plecat din ţară şi s-a stabilit la Montreal.

            Al patrulea val părăsea Centrul Vechi!

            Încet, încet, micile magazine s-au închis rând pe rând. Legile se schimbau, oamenii săraceau!

            Ruinele iniţiativei private se văd peste tot. Uşile privatizării au fost rezidite, scări bizare, care nu mai duc nicăieri, vezi la tot pasul.

            Din nou clasa din mijloc, a fost gonită de la masa mare.

            Oamenii s-au retras din afaceri şi acum stau toţi la televizor privind la marile afaceri realizate de reprezentaţii lor, pe care i-au ales.

            Parcă asta îmi aduce aminte de ceva, din trecut: „oamenii muncii beau şampanie prin reprezentanţii lor!”

            În ianuarie 1995, am primit documentele de rezidenţă de la Consulul Canadei şi am plecat cu fetele, de data asta în mod oficial.

            În avion, de la Paris la Montreal, fetele au băut câteva sticluţe de şampanie, spre amuzamentul stuardului care le simpatiza.

            Al cincilea val pleca din Centrul Vechi!

            Lăsasem acasă pe reprezentanţii poporului, să îşi bea în linişte şampania, dar şi pe părinţii mei, care nici lacrimi nu mai aveau după atâtea despărţiri.

            Din 1988 şi până în 1995, în şapte ani, asistaseră la plecarea nepotului preferat Edi, a fiicei celei mici cu soţul, a celui de-al doilea nepoţel Abi, a ginerelui Victor şi a fiicei cele mai mari cu nepoatele adorate Aura şi Ina.

            Mama plângea pe la icoane:

            „Doamne, ce se întâmplă în ţara asta?”

        Tata spunea cu fIlozofie: perioada postrevoluţionară a devenit un mister, mai mare ca al Revoluţiei!

 

           La colţ, de vorbă cu eroii! - machedonii-

             Centrul Vechi fără machedoni, nu se poate imagina!

            Tata se întâlnea cu ei la colţ, la Monumentul Eroilor, unde stăteau de vorbă ore întregi şi slavă Domnului că aveau ce vorbi.

            Venea acasă şi de mică am auzit aceste vorbe:

            „- Ţine minte, ei sunt cei mai români, dintre români!”

            Nu era prea complicat pentru mine să înţeleg acest lucru pentru că la toate nunţile de trei zile, care au avut loc pe strada noastră, doar aici în colţ, steagul tricolor era fluturat cu mândrie, cu o cruce în vârf pe care în mod obligatoriu se înfigeau trei mere.

            Când începea cimpoiul să cânte se pornea şi hora.

            Era un dans legănat în care se prindeau mici şi mari şi cercul nu se închidea niciodată pentru că în frunte era stegarul care ţinea steagul cu mâna sus, să-l vadă toţi şi el conducea ceea ce era de fapt o spirală.

            Într-o zi, la o nuntă, mare ne-a fost mirarea când am văzut că steagul era ţinut de o fetiţă, vecina noastră, care şi-a făcut treaba cu o demnitate ieşită din comun pentru un copil.       A condus hora fără greş şi cât era de mică a ţinut steagul cât a putut ea de sus.

Nu o să uit asta toată viaţa!

            Silvia Condu, pentru că despre ea este vorba, este în prezent medic chirurg la un mare spital din Bucureşti.

            Mâna cu care a ţinut steagul face acum minuni pentru oameni!

            În lume nimic nu este întâmplător!

            Într-o zi, Silviuţa, a primit de la un fost pacient al ei, român, o carte în semn de omagiu pentru ea şi neamul ei de macedoneni.

            Cartea a apărut la Editura Semne din Bucureşti, în anul 2005, autor este domnul Ion Vulpe şi titlul ei este următorul: „VLAHURIA - ţara de vis - 80 de ani de la Colonizarea Cadrilaterului”.

            Este o carte care nu ar trebui să lipsească din biblioteca nici unui macedonean şi a nici unui român.

            În această carte am găsit un citat, vorbe ale lui Nicolae Iorga:

            „Când macedoneanul... este asvârlit din casa lui şi vine la noi, este nu în acelaşi rând cu ceilalţi, ci este cel dintâi, prin vechimea lui, cel dintâi prin capacitatea lui şi este cel dintâi, fiindcă este SINGURUL CU ADEVĂRAT SINCER sub steagul tricolor al României”.

            După ce i-a plecat toată familia peste Atlantic, tata a împărţit timpul între biserică şi banca de la Monument.

            Împreună cu machedonii dezlega iţele încurcate ale istoriei stând la colţ, de vorbă cu eroii!

            Mama plângea în casă la icoane, aşteptând din când în când un telefon!

            Dragii noştri părinţi, vă rog să ne iertaţi!

           

OAMENI DE SEAMĂ DIN MUNICIPIUL URZICENI - MIHU, Maria - Judecător

 

             

              S-a născut la 18 octombrie 1953 în orașul Urziceni, fiind primul născut al familiei de muncitori Lazăr și Elena Nebi. Sora ei, Steluța, căsătorită Gândea, este medic ginecolog la Călărași.

              Clasele I-IV le-a urmat la Școala Generală nr. 1 Alexandru Odobescu, avându-l ca învățător pe domnul Alecu Drăgan, căruia nu-i mai reține chipul, dar îi aude vocea când le vorbea despre înaintașii noștri.

              Studiile gimnaziale le-a urmat la Școala Generală nr. 3, instituție școlară nou construită. Diriginta ei, profesoara Elena Tuță, născută Apostol, era la rândul său din Urziceni și a predat  aici până în anii 1980, când s-a mutat la Călărași.

              Cursurile liceale le-a urmat la Liceul Teoretic, astăzi Colegiul Național Grigore Moisil, unde a fost colegă de clasă, printre alții, cu Marilena Dumitrescu, căsătorită Dane – medic internist,  Mihai Buga – inginer, Mihai Dane – economist, toți aceștia întorși  în  localitate  după terminarea facultății.

               Doamna  judecător Maria Mihu și-a continuat studiile  la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. A fost colegă de serie cu Laurențiu Dan – notar și Constantin Balcan – procuror, reveniți, ca și ea, acasă, la Urziceni.

               S-a căsătorit cu Mihu Dima – economist, și au o fiică, Elena Mihaela, medic cardiolog în București.

               De la absolvirea facultății și până la pensionare, timp de peste trei decenii, a fost judecător la Judecătoria Urziceni, alături de Apostol Vișan, Elena Ojog, Constantin Marino Marin, și ei fii ai Urziceniului.

               În calitate de judecător a cunoscut mulți oameni, cu problemele și  frământările lor. A înțeles că noi, oamenii, avem în egală măsură drepturi, dar și îndatoriri. După o viață petrecută în slujba legii, încercând să-i înțeleagă pe oameni, a costatat că nimeni nu are drepturi cărora să nu le corespundă îndatoriri.

               ”Dacă fiecare dintre noi – ne mărturisește doamna judecător Maria Mihu -,  atunci când pretindem drepturi, am fi conștienți de îndatoririle care ne revin simultan, viața noastră, a tuturor, ar fi mult mai dreaptă, mai liniștită și, în cele din urmă, mai frumoasă.”

                                                                                        Alexandru BULEANDRĂ

 

OAMENI DE SEAMĂ DIN MUNICIPIUL URZICENI - CONDU, Stere - lucrător comercial, lider al comunității aromâne

 

                S-a născut în anul 1924 în Macedonia, iar părinţii săi aromâni, Gogu şi Zoica, erau gospodari din fire, harnici şi ambiţioşi.

                 În anul 1928, prin trecerea Cadrilaterului în granițele statului român, odată cu  miile de familii de aromâni macedoneni, și familia lui se desparte de munții Pindului și ocupația tradițională de păstori, pentru a trăi alături de  frații români și populația de bulgari, din practicarea agriculturii în teritoriul din sudul Dobrogei.

              A fost elev în comuna Asfatchioi, la Turtucaia şi la Călăraşi, păstrând toată viața  amintirile copilăriei, ale colegilor și prietenilor aromâni, bulgari și români, de care a fost puternic legat.

                  Conform tradiţiei strămoşeşti, domnul Stere Condu a învățat de mic, alături de cei apropiaţi, ce este  munca, reuşind să constituie şi să consolideze noua  proprietate și bucurându-se  de  realizările muncii familiei sale.

                 Anul 1940 aduce o nouă strămutare a populației aromâne, de astă dată din Cadrilater în nordul Dobrogei, în comuna Sarighiol de Deal, unde tânărul de 16 ani, optimist și constructiv, împreună cu familia lui, s-a adaptat noilor condiții.

                 Devenind major, la vârsta de 20 de ani, părinţii i-au găsit partenera de viaţă, Sia Carniciu, cu care a format un întreg de nedespărţit, iar copiii pe care i-au avut împreună, Nelu, Zoica şi Lola, le-au dăruit liniştea și  mulţumirea sufletească  tot restul vieţii.

             La Urziceni a ajuns în anul 1952, apropiindu-se de celelalte rude și creând împreună o frumoasă comunitate de aromâni macedoneni, ajungând, la maturitate, liderul ei respectat și prețuit.

                Din acest moment, pentru domnul Stere Condu începe o nouă viaţă. A lucrat  în industria laptelui, făcând ce au făcut dintotdeauna părinţii şi strămoşii lui, munca de preparator produse lactate, după care, mulţi ani, a fost lucrător comercial.

             S-a situat permanent alături de frații aromâni din cadrul Comunităţii Aromâne din România şi de peste tot, fiind prezent la  toate manifestările lor de la Constanţa, Călăraşi, Tulcea sau Bucureşti.

                La vârsta de 80 de ani, în anul 2004, și-a exprimat crezul vieții sale la Marea Adunare a Aromânilor de la Călăraşi: „Îmi voi lua traista cu merinde şi pe jos mă voi duce acolo unde aromâni mei se vor întâlni şi au nevoie de noi, pentru consolidarea tradiţiilor, obiceiurilor şi limbii aromâne.”

             Domnul Stere Condu a decedat la vârsta de 90 de ani, mulțumindu-i lui Dumnezeu pentru viaţa lungă, sănătoasă  și plină de bucurii pe care i-a hărăzit-o, alături de părinți, soție, copii, nepoții și strănepoţii care, la bătrâneţe, i-au luminat viaţa, făcându-l mai puternic și mai înţelept.

                                                                                                Lola BIZDRIGHEANU

CALENDAR CULTURAL MARTIE 2022

 

1 martie – „Ziua Mărţişorului”

Mărţişorul este un mic obiect de podoabă legat de un şnur împletit bicolor, roşu şi alb, şnur care simbolizează funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului. Mărţişorul se oferă la 1 martie persoanelor de sex feminin, ca semn al sosirii primăverii. 

 

1 martie – S-a născut Gheorghe Asachi (1788)

Cărturar umanist, scriitor şi arhitect, întemeietor al învăţământului liceal (1813) şi superior (1835) în limba română, al teatrului românesc (1816) şi al presei (1829) în Moldova. (d. 1869) 

 

1 martie – S-a născut Ion Creangă (1837)

A fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice „Amintiri din copilărie”. (d. 1889) 

 

2 martie – S-a născut Radu Gyr (1905)

Poet, dramaturg şi eseist. A făcut aproape 20 de ani de detenţie politică. A cântat în poezia sa toată pătimirea unei generaţii care a suferit în închisorile comuniste. (d. 1975) 

 

2 martie – S-a născut Sanda Golopenţia-Eretescu (1940)

Lingvistă, eseistă, folcloristă, memorialistă, traducătoare, publicistă şi profesoară. A contribuit la afirmarea cercetării semiotice a folclorului românesc. 

 

3 martie – „Ziua Mondială a Scriitorilor”

Evenimentul este organizat, din 1985, la nivel mondial de filialele PEN-Cluburilor afiliate la Organizaţia Internaţională a Scriitorilor, din care fac parte romancieri, poeţi, dramaturgi, eseişti şi editori. Iniţiat în 1921, de un grup de scriitori englezi şi francezi, International PEN a fost prima şi a rămas singura organizaţie internaţională a scriitorilor. A fost creat pentru a promova prietenia şi cooperarea intelectuală între scriitorii de pretutundeni, indiferent de opiniile lor, politice sau de altă natură, pentru a lupta în favoarea libertăţii de expresie şi pentru a-i apăra pe cei care au de suferit în regimurile politice opresive. 

 

3 martie – „Ziua Mondială a Florei şi Faunei Sălbatice”

Stabilită la 20 decembrie 2013, în cadrul celei de-a 68-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. În rezoluţia sa, Adunarea Generală a reafirmat valoarea naturii sălbatice şi contribuţia sa la nivel ecologic, genetic, social, economic, ştiinţific, educaţional, cultural, recreativ sau estetic, al dezvoltării durabile şi bunăstării oamenilor.

 

3 martie – S-a născut Mircea Vulcănescu (1904)

Filosof, sociolog, eseist, economist, profesor, publicist şi traducător. În sociologie a căutat să înfăţişeze o orientare spiritualistă şi ortodoxă, apropiată de înţelegerea românească şi ţărănească a existenţei, îmbogăţită, în filosofie, prin modelul ontologic românesc. (d. 1952) 

 

4 martie – S-a născut Nicolae Titulescu (1882)

Ministru al finanţelor (1917-1918 şi 1920-1921), trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României la Londra (1921-1927); ministru de externe (1927-1928 şi 1932-1936); delegat permanent (1920-1936) al României la Liga Naţiunilor (al cărei preşedinte a fost în 1930 şi 1931); vie activitate diplomatică pentru întărirea securităţii şi integrităţii teritoriale a României, mai ales după instaurarea naţional-socialismului în Germania; îndepărtat din Guvern (în august 1936), a emigrat în Franţa, unde şi-a continuat activitatea de promovare a ideii de asigurare şi menţinere a păcii în lume; membru titular al Academiei Române din 1935 (d. 1941) 

 

4 martie – S-a născut Antonio Vivaldi (1678)

A fost un compozitor italian („Anotimpurile”), de profesie preot catolic. Este considerat drept cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical venețian. (d. 1741) 

 

4 martie – A murit Nikolai Vasilievici Gogol (1852)

A fost un prozator și dramaturg rus („Suflete moarte”, „Taras Bulba”, „Revizorul”), născut în Ucraina. Gogol s-a afirmat ca un scriitor care urmărește să redea adevărul vieții, smulgând fără cruțare vălul somptuos de pe societatea nobiliaro-birocratică a timpului său. (n. 1809) 

 

4 martie – A murit Alexandru Ivasiuc (1977)

A fost un prozator și romancier român contemporan („Vestibul”, „Interval”, „Apa”, „Păsările”), fiul lui Leon Ivasiuc, profesor de științele naturii. (n. 1933) 

 

4 martie – A murit A. E. Baconski (1977)

A fost un eseist, poet, prozator, publicist, teoretician literar și traducător român de orientare modernistă. (n. 1925) 

 

4 martie – Vasile Igna (1944)

Vasile Igna – între contemplație și confesiune. 77 de ani de la nașterea scriitorului maramureșean (4 martie 1944). Vitrina de carte: la Sala de lectură „Gheorghe Pop de Băsești”.

 

5 martie – A murit Hortensia Papadat-Bengescu (1955)

A fost o prozatoare, romancieră și nuvelistă importantă din perioada interbelică („Fecioarele despletite”, „Concert din muzică de Bach”, „Drumul ascuns”, „Rădăcini”). (n. 1876) 

 

6 martie – S-a născut Michelangelo Buonarroti (1475)

Sculptor, pictor, arhitect şi poet italian. Michelangelo este unul dintre artiştii care întruchipează idealul de universalitate al Renaşterii. (d. 1564)

 

6 martie – S-a născut Gabriel Garcia Márquez (1927)

Considerat unul dintre cei mai mari scriitori din istoria literaturii de limbă spaniolă. Cel mai cunoscut roman al său este „Un veac de singurătate” (1967). Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1982. Potrivit Academiei Nobel a fost un titan al „realismului magic” (numit de mulţi critici şi realismul fantastic sud-american), care a reflectat în textele sale „viaţa şi conflictele unui întreg continent”. (d. 2014) 

 

7 martie – A murit Thomas d’Aquino (1274)

Teolog şi filosof italian („Summa Theologica”). Cel mai de seamă reprezentant al scolasticii catolice. Canonizat de Biserica Romano-Catolică în 1323. (n. 1224/1225) 

 

8 martie – Gala Galaction, preotul prozator cu „slove de aur” (1961)

Fiul lui Nicolae Pisculescu, arendaș al moșiei Didești și al Chiriachiei, fiică de preot, se naște în 1879 într-o familie de mici proprietari agricoli din Desești-Teleorman. Face liceul Sfăntul Sava din București și Facultatea de litere și filosofie, apoi Facultatea de teologie și își dă doctoratul în teologie. Gala Galaction, cu numele său adevărat Grigore Pisculescu a fost prozator, memorialist și traducător, defensor al episcopiei Olteniei și a Curții de Argeș, iar în 1947 membru al Academiei Române. (16 aprilie 1879 – 8 martie 1961)

 

8 martie – „Elogiu Femeii, Elogiu Mamei”

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii, Secţia pentru copii vă prezintă vitrina de carte „Elogiu Femeii, Elogiu Mamei”, ce cuprinde volume încântătoare, care celebrează Femeia, această făptură unică prin împletirea de forţă şi sensibilitate.

 

8 martie – Ziua Internațională a Femeii

Ziua femeii, marcată pe 8 martie, este o sărbătoare cu totul specială prin care sărbătorim femeile din lumea întreagă: mame, soții sau persoane apropiate. Este un moment cu totul special, prin care ne arătăm aprecierea față de femeile din viața noastră. Ziua Internațională a Femeii, a fost la începuturi o expresie a dorinței femeilor muncitoare de dobândire a unor drepturi, însă, de-a lungul timpului, s-a transformat într-un prilej de sărbătorire a feminității, indiferent de religie și rasă. (Vitrina de carte)

 

9 martie – A murit Grigore Antipa (1944)

A fost un naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog și profesor universitar român. Este savantul care a renovat total și instalat în 1906 Muzeul Național de Istorie Naturală, care acum îi poartă numele, în actualul său lăcaș din București. (n. 1867) 

 

9 martie – A murit Cezar Petrescu (1961)

Romancier („Întunecare”, „Calea Victoriei”, „Aurul negru”), nuvelist, traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimineața, Bucovina, Țara nouă, Voința. (n. 1892) 

 

9 martie – „Ziua deținuților politici anticomuniști din perioada 1944-1989”

Prin rezistență anticomunistă se înţelege orice formă de opunere împotriva regimului de opresiune. Este cunoscută în primul rând rezistența armată din munții tării. Luptătorii din Munții Banatului, Făgăraș, Ciucaș au încercat să se opună trupelor de securitate între anii 1945-1962, susținuți și ajutați de ţăranii din zonă, de marea majoritate a locuitorilor satelor românești. 

 

10 martie – 165 de ani de la nașterea scriitorului, pedagogului și traducătorului Petre Dulfu (1856)

S-a născut la 10 martie 1856 în Tohat județul Maramureș. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie, iar în 1881 obține diploma de doctor în filosofie. În 1873 debutează în revista „Familia”, condusă de Iosif Vulcan. Se stabilește la București, unde desfășoară o bogată activitate literară și didactică. În anul 1894 a debutat editorial cu ,,Isprăvile lui Păcală”. Au urmat și alte creații: Snoave, Odinioară, Zâna florilor, Povestea lui Făt-Frumos. A redactat numeroase manuale școlare din cele mai diverse domenii. Se stinge din viață la 31 octombrie 1953.

 

11 martie – A murit Edmondo de Amicis (1908)

A fost un scriitor („Cuore – inimă de copil”; „Romanul unui învăţător”), jurnalist și pedagog italian. Literatura sa are o tematică socială și educativă. (n. 1846) 

 

12 martie – A murit George Călinescu (1965)

Critic şi istoric literar, scriitor, publicist. Membru titular al Academiei Române din 1948. (n. 1899)

 

12 martie – A murit Anne Frank (1945)

Autoarea celebrei lucrări „Jurnalul Annei Frank”, publicată după cel de-Al Doilea Război Mondial, de tatăl ei, Otto Frank, care supraviețuise; considerat un document istoric al Holocaustului, autoarea a devenit o figură-simbol a victimelor naziștilor. (n. 1929) 

 

12 martie – S-a născut Mateiu Caragiale (1885)

Fiul lui I.L.Caragiale și al Mariei Constantinescu. A fost un autor, istoric al heraldicii, poet și scriitor român („Craii de Curtea Veche”, „Remember”).(d. 1936) 

 

12 martie – A murit Garabet Ibrăileanu (1936)

Academician, critic literar, eseist, istoric literar, pedagog, redactor literar și romancier român. (n. 1871) 

 

13 martie – S-a născut Mircea Eliade (1907)

A fost istoric al religiilor („Istoria credințelor și ideilor religioase”), scriitor de ficțiune, filosof și profesor român la Universitatea din Chicago. Este membru post-mortem al Academiei Române (din 1990). Opere: „Romanul adolescentului miop”, „Maitreyi”, „Domnișoara Christina”, „Nuntă în cer”, „Noaptea de Sânziene”. (d. 1986) 

 

14 martie – S-a născut Alexandru Macedonski (1854)

Poet şi prozator, dramaturg, şef de cenaclu literar, publicist român, reprezentant al simbolismului în poezia românească, autor între altele a lucrarilor „Noapte de Decembrie”, „Poema rondelurilor”, a romanului „Thalassa” sau a pieselor „Gemenii”, „Iades”, „Unchiașul Sărăciei”, „Cuza Vodă” sau „Moartea lui Dante Alighieri”. (d. 1920) 

 

15 martie – A murit Nae Ionescu (1940)

Logician, filosof, pedagog şi publicist. Unul dintre principalii reprezentanţi ai „trăirismului”, curent de gândire filosofică românească interbelică. (n. 1890) 

 

15 martie – Ziarul Timpul, 145 de ani de la apariție

În 15 martie 1876 apare, la București, ziarul „Timpul”, ca organ oficial al Partidului Conservator. Printre primii redactori ai cotidianului au fost Ioan Slavici, Mihai Eminescu, care își publică aici majoritatea articolelor politice, și I. L. Caragiale.

 

16 martie – A murit Constantin Brâncuşi (1957)

Sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Membru post-mortem al Academiei Române (1990). (n. 1876)

 

17 martie – S-a născut Alecu Russo (1819)

Prozator şi memorialist. Se numără printre cei mai reprezentativi exponenţi ai paşoptismului. Important militant unionist. (d. 1859) 

 

17 martie – A murit Demostene Botez (1973)

Scriitor, publicist şi traducător. Membru corespondent al Academiei Române din 1963. (n. 1893)

 

17 martie – S-a născut Nuțu Roșca (1932)

A obținut titlul de doctor în filologie la Universitatea din București cu teza Onomastica din Valea Izei. A condus lucrări de cercetare și a fost lector la Universitatea Cultural-Științifică din Sighetul Marmației. A fost membru în colectivul de conducere al cenaclului literar „George Coșbuc” și redactor al revistei „Marmația”, precum și vicepreședinte al Societății Filologice din Maramureș, subfiliala Sighet. Pe lângă lucrările publicate, mai are studii apărute în ziare și reviste de specialitate. (d. 2018)

 

17 martie – S-a născut Pătru Godja (1935)

Cunoscut mai bine ca „Moș Pupăză”, meșterul popular din Valea Stejarului, colaborator al Ansamblului Folcloric „Mara” din Sighetu Marmației. A devenit celebru prin porțile de lemn pe care le-a cioplit, dar și prin obiecte artizanale cu care a intrat în istorie: fusurile monumentale cu zurgălăi; nodul sau „cheia dracului și bota cu horincă. Pătru Godja-Pupăză a fost unul dintre cei dintâi creatori populari cooptați ca membri titulari ai Academiei Artelor Tradiţionale din România. (d. 2016)

 

17 martie – S-a născut Andrei Mikola (1884)

Fost student al Academiei de Arte Frumoase din Budapesta. Se numără printre membrii fondatori ai Societății Pictorilor Băimăreni, iar între 1927-1935 și 1940-1944 a condus Școala de Arte Frumoase din Baia Mare. A fost membru al Uniunii Artiștilor Plastici, Filiala Baia Mare. Opera sa înglobează peste 500 de tablouri, răspândite în diferite muzee de pe meridianele lumii. Ca o recunoaștere a meritelor sale artistice, în anul 1964 i s-a decernat titlul de Artist Emerit. (d. 1970)

 

18 martie – S-a născut Dumitru Pop (1927)

A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie în Cluj. Și-a început cariera didactică universitară, la aceeași facultate, trecând de la preparator, până la profesor universitar. A ocupat pentru scurtă vreme și postul de șef al Secției de etnografie și folclor a Filialei Cluj a Academiei Române (1966-1969). Și-a consacrat activitatea didactică și științifică cunoașterii și valorificării culturii populare. Cele 21 de cărți și 223 de studii și articole publicate, investigațiile cu caracter monografic, multe teze de doctorat și lucrări de licență coordonate dau imaginea unei opere etnologice și folcloristice bogate și un aport semnificativ la dezvoltarea științelor românești despre cultura populară („Folcloristica Maramureșului”, „Obiceiuri agrare în tradiția populară românească”, „Preocupări de folclor” și altele. (d. 2006)

 

18 martie – S-a născut Horia-Roman Patapievici (1957)

Scriitor, fizician, filosof şi eseist („Cerul văzut prin lentilă”, „Zbor în bătaia săgeții”, „Omul recent”) 

 

18 martie – S-a născut Gheorghe Pavelescu (1915)

Etnolog şi folclorist, doctor în filosofia culturii, în sociologie rurală şi în etnologie. A publicat peste 200 de studii despre arta tradiţională, folclor, magie populară, etnomedicină. A primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Cluj şi Sibiu. (d. 2008) 

 

19 martie – Ion Barbu, scriitorul programatic al literaturii române (1895)

Poetului și matematicianului Ion Barbu – membru post-mortem al Academiei Române.

 

19 martie – A murit Nicolae Filimon (1865)

Scriitorul care a rămas în istoria literaturii române ca întemeietor al romanului românesc şi ca unul dintre primii critici muzicali români (romanul „Ciocoii vechi şi noi”). (n. 1819)

 

19 martie – A murit Artur Gorovei (1951)

Folclorist, etnograf, membru de onoare (1940) al Academiei Române, fondatorul şi conducătorul primei reviste româneşti de folclor, „Şezătoarea”. Una dintre cele mai importante figuri ale folcloristicii româneşti, și-a închinat viaţa şi opera cercetării tradiţiilor ţărănimii, vechilor credinţe, datinilor şi obiceiurilor, riturilor de trecere etc., pe care le-a valorificat în volume de referinţă. (n. 1864) 

 

19 martie – A murit Arthur C. Clarke (2008)

A fost un scriitor de literatură științifico-fantastică, inventator și futurolog britanic. (n. 1917) 

 

20 martie – Ziua internaţională a teatrului pentru copii şi tineret

Ziua internaţională a teatrului pentru copii şi tineret se marchează în fiecare an, la 20 martie, începând din 2001, la iniţiativa Asociaţiei Internaţionale a Teatrului pentru Copii şi Tineret – ASSITEJ (Association Internationale du Théatre pour L´Enfence et la Jeunesse), organizaţie nonguvernamentală, fondată în 1965.
Ziua se derulează sub mesajul “Du, astăzi, un copil la teatru!” şi urmăreşte educarea celor mici prin teatru, prin poveştile puse în scenă şi prin diversele personaje interpretate, oferind, totodată, prilejul unor întâlniri aparte între artişti şi public.

 

20 martie – Ziua internaţională a francofoniei

Sărbătoarea este marcată în 77 de ţări de pe 5 continente, pentru a aduce recunoaştea cuvenită influenţei pe care au avut-o şi o au cultura şi civilizaţia franceză. De asemenea, „Ziua internațională a poeziei” urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor.

 

20 martie – Echinocţiul de primăvară

Începutul primăverii astronomice – ora 11:37 (ora României). Echinocţiul desemnează fiecare din cele două momente ale anului când Soarele se află pe traiectoria ecuatorului ceresc şi când ziua este egală cu noaptea. Astfel, există un echinocţiu de primăvară şi unul de toamnă.

 

20 martie – Ziua Internațională a Fericirii

Pe 28 iunie 2012, Adunarea Generală a ONU a stabilit ca Ziua Internațională a Fericirii să fie sărbătorită pe 20 martie (proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 66/281 din 12 iulie 2012, potrivit www.un.org). „Căutarea fericirii este unul dintre obiectivele fundamentale ale fiinţei umane”, subliniază Adunarea ONU în Rezoluţia adoptată prin consens. 

 

20 martie – S-a născut Alexandru Ioan Cuza (1820)

Domnitor al Moldovei (până în 1862), Domnitor al Ţării Româneşti (până în 1862), primul domnitor al Principatelor Unite şi al statului naţional România (1862-1866), a pus bazele naţionalităţii româneşti. (d. 1873) 

 

20 martie – S-a nascut George Topîrceanu (1886)

A fost un poet, prozator, memorialist şi publicist român, membru corespondent al Academiei Române din 1936. Volumele sale s-au bucurat de un mare succes de public şi de presă, în special poezia, pentru care a obţinut în 1926 Premiul Naţional de Poezie. (d. 1937) 

 

21 martie – A murit criticul și istoricul literar Mircea Zaciu (2000)

Un critic de mare finețe al realității înconjurătoare.
Membru de onoare al Academiei Române.

 

21 martie – Ziua Internațională a Poeziei

Ziua internațională a Poeziei, pe data de 21 martie, este declarată de UNESCO, începând din anul 1999, drept o recunoaștere a faptului că oamenii de litere și de cultură, poeții și scriitorii din întreaga lume și-au adus o contribuție remarcabilă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale.
De asemenea, „Ziua internațională a poeziei” urmărește să susțină creația poetică, stabilirea unui dialog între poezie și alte genuri ale creației, editarea și promovarea poeziei ca artă deschisă oamenilor.

 

22 martie – Rodica Dragomir, o poetă a Soarelui

Vitrina de carte: 81 de ani de la nașterea poetei (22 martie 1940)

 

22 martie – S-a născut Iosif Herţea (1936)

A fost un etnomuzicolog, compozitor și cercetător român, fiind cunoscut pentru studiul instrumentelor muzicale și al colindelor, cât și pentru muzica sa de teatru. Iosif Herţea mărturisea: „Doresc să donez Bibliotecii Judeţene «Petre Dulfu» o seamă de valori culturale adunate de-a lungul a patru decenii (1960-2000), în semn de omagiu adus locului în care am văzut lumina zilei şi locuitorilor lui”. Colecţia cuprinde: 800 de cărţi, 700 de CD-uri şi DVD-uri, 100 de casete, 80 de discuri de vinil şi 1.143 de instrumente – 90 de instrumente idiofone, 35 membrafone, 25 cordofone şi circa 320 aerofone (150 fluiere din lemn, 130 fluiere ceramice etc.) şi obiecte tradiţionale, colecționate de pe toate continentele, o colecție unicat în România ce constituie excepționalul CABINET MEMORIAL „IOSIF HERȚEA”. (d. 2018)

 

22 martie – „Ziua Mondială a Apei”

Declarată la Conferinţa Naţiunilor Unite asupra mediului şi dezvoltării Rio ’92 (Rio de Janeiro, 3-14.VI.1992). Declarată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 47/193 din 22 decembrie 1992, se marchează din anul 1993. 

 

22 martie – A murit Johann Wolfgang von Goethe (1832)

Scriitor (creatorul poeziei naţionale germane), gânditor şi om de ştiinţă german (studii de botanică, zoologie, mineralogie şi meteorologie; contribuţii la teoria culorilor). (n. 1749) 

 

23 martie – Ziua mondială a meteorologiei

Ziua mondială a meteorologiei (“World Meteorological Day”) se marchează în fiecare an la 23 martie, din 1961, şi reprezintă intrarea în vigoare, la 23 martie 1950, a Convenţiei ONU care a transformat vechea Organizaţie Meteorologică Internaţională într-o organizaţie interguvernamentală, cunoscută sub numele de Organizaţia Meteorologică Mondială (“World Meteorological Organization – WMO).

 

23 martie – A murit Alexiu Pocol (1935)

Învățător, fost primar al Băii Mari (1926-1927), președinte al Uniunii Proprietarilor de Mine Particulare, membru marcant al ASTRA, prezent pe lista delegaților la Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918. (n. 1871)

 

23 martie – A murit Stendhal (1842)

Scriitor francez, considerat un pionier al romanului modern francez prin operele „Roşu şi negru” (1830) şi „Mănăstirea din Parma” (1839). (n. 1783) 

 

23 martie – S-a născut Alexandru Xenopol (1847)

Istoric, sociolog, economist, filosof al istoriei şi al culturii, critic literar. A fost autorul primei opere de mari dimensiuni cu privire la istoria poporului român („Istoria românilor în Dacia Traiană”, 13 volume, realizată între anii 1896 şi 1912). Membru titular al Academiei Române din 1893. (d. 1920) 

 

24 martie – A murit Schönherr Gyula (1908)

Istoric și om de cultură, unul dintre iniţiatorii fondării muzeului din Baia Mare. Activitatea ştiinţifică a lui Schönherr Gyula a atins apogeul odată cu tipărirea lucrării „Hunyadi Corvin János” – o biografie a lui Ioan Corvin de Hunedoara, fiul lui Matei Corvinul, pe baza căreia, în anul 1896, Academia Maghiară de Ştiinţe l-a ales printre membrii ei corespondenţi. (n. 1864)

 

24 martie – A murit Jules Verne (1905)

Părintele romanului de anticipație modern, autor printre numeroase alte volume, a celebrei „De la Pământ la Lună” (n. 1828)

 

24 martie – A murit Nicolae Densuşianu (1911)

Jurist şi istoric român, membru corespondent al Academiei Române. A rămas cunoscut mai ales prin lucrarea „Dacia preistorica”. (n. 1846) 

 

25 martie – „Imaginarul literar în opera lui Mateiu Ion Caragiale”

136 de ani de la nașterea prozatorului Mateiu Caragiale (25 martie 1885).

A fost un autor, istoric al heraldicii, poet și scriitor român. A fost primul fiu al dramaturgului român, Ion Luca Caragiale. (d. 1936)
Vitrina de carte, la Secția împrumut carte pentru adulți.

 

25 martie – S-a născut, în Sighetul Marmației, eroina pașoptistă Leövey Klára (1821)

Și-a început cariera ca pedagog la o școală de fete din Bratislava. În 1851 a fost arestată și închisă la Pesta (Ungaria), fiind acuzată de „participarea activă la Revoluția din 1848”. După detenție s-a întors la Sighet, unde a condus școala de fete, după care a devenit jurnalist, desfășurându-și activitatea la ziarul „Máramaros” („Maramureș”). În opera sa, Memoriu, a scris despre anii petrecuți în închisoare. Ca pedagog a încurajat drepturile femeilor la educație. Liceul cu limbă de predare maghiară din Sighetul Marmației îi poartă numele. (d. 1897)

 

25 martie – S-a născut compozitorul pianistul, muzicologul și folcloristul Béla Bartók (1881)

Studiile muzicale le-a făcut la Academia Regală de Muzică din Budapesta, unde a studiat pianul și compoziția. După terminarea lor a luat contact cu folclorul românesc din zonele Clujului, Mureșului și Bihorului, dar, a ajuns, în cele din urmă, în Maramureș, de care se îndrăgostește. În perioada expediției prin Maramureș: Ieud, Vișeu, Bocicoiel, Dragomirești, Bogdan-Vodă, Petrova, Poienile Izei, Glod a cules 334 de piese. Prietenia cu Ioan Bușiția din Sighet și cu Ion Bîrlea, care l-a însoțit în expediție, a fost de bun augur în demersul său. Muzica populară maramureșeană a însemnat o adevărată provocare pentru tânărul compozitor, determinându-l chiar să învețe limba română. Concertele susținute de Béla Bartók promovau prietenia și înfrățirea popoarelor, pe lângă finalitatea artistică. Academia Română i-a tipărit culegerile de folclor, iar în 1991 a fost ales post-mortem, membru al Academiei Române. (d. 1945)

 

25 martie – „Ziua Naţională a Pădurilor”

Instituită din 2017, are ca scop creşterea gradului de responsabilizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare. Ziua se află în intervalul „Lunii plantării arborilor” (15 martie-15 aprilie), lună stabilită prin articolul 81 din Legea 46/2008 – Codul silvic, în care este subliniată importanţa pădurilor, rolul esenţial pe care îl au în menţinerea echilibrului ecologic. NOTĂ: La 21 martie este „Ziua internaţională a pădurilor”, stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. 

 

25 martie – S-a născut Ana Blandiana (1942)

Poetă, eseistă şi publicistă. Disidentă anticomunistă şi apărătoare a drepturilor omului. Preşedinte al Pen Clubului Român (1990-2004). Preşedinte al Alianţei Civice (1991-2001). Preşedinte al Fundaţiei Academia Civică (din 1994). Unul dintre iniţiatorii „Memorialului Sighet” (Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei). Membru corespondent al Academiei Române din 2016. 

 

25 martie – A murit Paul Goma (2020)

Prozator, memorialist şi militant anticomunist. S-a stabilit în Franța, din 1977, unde a fost unul dintre membrii marcanți ai exilului românesc. (n. 1935) 

 

26 martie – La Iași, a luat ființă Societatea Junimea (1863)

Junimea a fost un curent cultural și literar, dar și o asociație culturală înființată la Iași în anul 1863 de către Iacob Negruzzi, Petre Carp, Gheorghe Racoviță, Theodor Rosetti, Vasile Pogor și Titu Maiorescu. Titu Maiorescu îi scria surorii lui: „… Am izbutit, în fine, să adun în jurul meu, într-o unitate, cele mai viabile elemente din Iași: Rosetti, Carp, Pogor, acum și Negruzzi… Alcătuim o societate bazată pe principii de încetățenit”.

 

26 martie – A murit Ludwig van Beethoven (1827)

A fost un compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Este considerat un compozitor de tranziţie între perioadele clasică şi romantică ale muzicii. (n. 1770) 

 

27 martie – Ziua Mondială a Teatrului

La 27 martie, începând cu anul 1961, artiştii din lumea întreagă celebrează Ziua Mondială a Teatrului. Sărbătoarea este un moment de recunoaștere a forţei de comunicare pe care o are teatrul, dincolo de toate frontierele geografice sau culturale, lingvistice, religioase sau politice. 

 

28 martie – 85 de ani de la nașterea scriitorului Mario Varga Llosa (1936)

Vitrină de carte la Compartimentul „Multiculturalia”: Universalul Llosa – scriitor politician, dar și un rebel până dincolo de cuvinte – 85 de ani de la nașterea scriitorului peruan Mario Varga Llosa (28 martie 1936)

 

28 martie – A murit Eugen Ionescu (1994)

Dramaturg, prozator, memorialist, eseist, critic literar şi poet francez de origine română. Membru post-mortem al Academiei Române (din 2009). (n. 1909) 

 

28 martie – A murit Virginia Woolf (1941)

Scriitoare, critic literar şi editor britanic. Una dintre cele mai mari romanciere ale secolului al XX-lea. Reprezentantă de seamă a curentului modernist (n. 1882) – 80 de ani.

 

29 martie – S-a născut Elena Farago (1878)

Poetă şi publicistă. Una dintre cele mai cunoscute autoare de poezii pentru copii din România. (d. 1954) 

 

30 martie – Miron Costin

S-a născut cronicarul moldovean Miron Costin, cea mai însemnată personalitate a literaturii române din Moldova secolului al XVII-lea (d. 1691)

 

30 martie – Proclamația către popor

Locotenența domnească, instituită după abdicarea Principelui Cuza, publică Proclamația către popor, prin care recomandă alegerea prin plebiscit a principelui Carol de Hohenzollern ca domnitor al Românilor, cu drept de moștenire, sub numele de Carol I. Guvernul Ghica dă publicității un manifest, la 2 aprilie 1866, cu același mesaj

 

30 martie – Prima agenție de presă românească (1889)

A fost înființată prima agenție de presă românească, Agenția Telegrafică a României (astăzi, Agenția Națională de Presă ROMPRES)

 

30 martie – Înființarea Academiei Române (1879)

Este promulgată legea privind înființarea Academiei Române continuatoarea Societății Academice Române. Societatea Academică Română este declarată Institut național, cu denumirea de Academia Română, având următoarele secţii: Secţiunea literară (literatură, artă, filologie şi filosofie); Secţiunea istorică (istorie, geografie şi ştiinţe sociale); Secţiunea ştiinţifică (ştiinţele teoretice şi aplicate).

 

30 martie – A murit eseistul și criticul literar Nicolae Steinhardt (1989)

Deși a făcut studii în domeniul dreptului și a obținut și un doctorat în același domeniu, în anul 1940 a fost exclus din barou din motive rasiale, fiind evreu. A legat o profundă prietenie cu exilații Constantin Noica și Alexandru Paleologu din cauza căreia cei trei, dar și alții din cercul lor au ajuns la închisoare. Ultimul reținut a fost Nicolae Steinhardt, la 4 ianuarie 1960, deoarece nu a acceptat să fie martor al acuzării în acel proces contra prietenilor săi. În detenție l-a cunoscut pe monahul basarabean Mina Dobzeu, care l-a botezat sumar în celulă. A primit „taina desăvârșitoare a botezului” după ce a ieșit din detenție. În anul 1967 a primit și certificatul de ortodoxie. Botezul a însemnat pentru Steinhardt descoperirea identității pe care a trăit-o cu asumare și bucurie. Au urmat mai multe încercări de stabilire la o mănăstire: la Huși a fost refuzat, la Cozia a refuzat el. Prin intermediul lui Constantin Noica ajunge la Mănăstirea „Sfânta Ana” din Rohia, unde a fost întâmpinat cu multă căldură de starețul, de atunci, Serafim Man. Timp de șapte ani a frecventat, tot mai des, această mănăstire, unde avea sarcina să organizeze biblioteca. La 16 august 1980 a fost tuns în monahism, la Rohia, devenind „monahul Nicolae”. Viața zbuciumată, dar încărcată de spiritualitate și bogată în scrieri, dar, mai ales, bolile de care suferea l-au răpus. În data de 2 aprilie 1989 a fost înmormântat, așa cum a dorit, în micul cimitir al Mănăstirii Rohia. (n. 1912)

 

30 martie – S-a născut Vincent Van Gogh (1853)

Pictor, desenator şi gravor olandez. (d. 1890) 

 

31 martie – S-a născut Iosif Vulcan (1841)

La Holod, în Transilvania (Bihor), se naște Iosif Vulcan, publicist şi scriitor român. În revista sa „Familia”, fondată în 1865, şi-a făcut debutul, printre alţii, Mihai Eminescu. Membru titular al Academiei Române din 1891.  (d. 1907) – 180 de ani. 

 

31 martie – S-a născut Ion Pillat (1891)

Editor, eseist, poet tradiţionalist, publicist şi traducător (bun cunoscător al liricii moderne, a realizat numeroase traduceri din poezia universală). Membru corespondent al Academiei Române din 1936. (d. 1945) – 130 de ani. 

 

31 martie – S-a născut poetul şi eseistul Nichita Stănescu (1933)

Membru post-mortem al Academiei Române din 1990. Laureat al Premiului Herder în 1975 şi nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură în 1980 – propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel alături de Odysseas Elitis, Max Frisch, Leopold Senghor şi Jorge Luis Borges, distincţia fiind câştigată de poetul grec Odysseas Elitis. (d. 1983) 

 

31 martie – A încetat din viață actrița Marga Barbu (2009)

S-a născut la data de 24 februarie 1929, în Ocna Șugatag. În 1950 a absolvit I.A.T.C. „Ion Luca Caragiale”, din București. A debutat pe scena Teatrului Armatei în anul 1952. A fost celebră atât pentru rolurile din filmele Haiducii și Mărgelatu, cât și pentru cel din Domnișoara Aurica. Decorată, în anul 2004, cu Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în Grad de Cavaler, „pentru îndelungata și fructuoasa activitate artistică și pentru talentul și dăruirea puse în slujba artei spectacolului și a teatrului românesc”.

 

31 martie – A murit scriitoarea britanică Charlotte Brontë (1855)

Ea şi surorile sale, Anne şi Emily, au alcătuit celebrul trio al surorilor Brontë, autoare a numeroase romane victoriene de succes. (n. 1816)