In memoriam Constantin Țoiu

Pe 4 octombrie se împlinesc 8 ani de la trecerea în neființă a patronului spiritual al Bibliotecii Urziceni, Constantin Țoiu.

Prozator, eseist, traducător, Constantin Țoiu sa născut la 19 iulie 1923, la Urziceni, al șaptelea copil al Eugeniei (n. Ifigenia Ioanis) și a lui Tomas Sotir Țoghiu, negustor. Părinții, aromâni, sunt imigranți din Grecia. Urmează clasele primare în Urziceni. Face studii gimnaziale și liceale la liceul brașovean ”Dr. Ioan Meșotă ”. Urmează școala de aviație militară din Buzău, de unde iese sublocotenent în rezervă. Între 1942-1946 studiază la facultatea de Litere și Filosofie din Capitală.

Lucrează ca redactor la Editura de Stat și, din 1952, la Editura de Stat pentru Literatură și Artă. În 1958, debutează ca prozator în revista „Gazeta literară”, nr.8. În 1960-1961 lucrează ca redactor la revista „Secolul 20”. În 1965 publică romanul „Moartea în pădure. Cronica unei zile ”(Editura pentru Literatură, București). Între anii 1965-1970 este pe rând redactor la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, Televiziune și „România literară” (înființată pe structura vechi „Gazete literare”). La „Românialiterară” va activa până în 1990, când se pensionează.

Publică un volum de nuvele - „Duminica muților” (Editura pentru Literatură), iar un an mai târziu, în 1971, apare volumul de publicistică „Destinul cuvintelor” (Editura Cartea Românească, București). Volumul de eseuri, „Pre texte” (Editura Albastros, București) apare în 1973.

Anul 1976 este un an de răscruce în destinul literar al lui Constantin Țoiu: apare romanul „Galeria cu viță sălbatică” (Editura Eminescu, București); are un mare succes de critică și de public, va primi Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Academiei. E cartea care îl impune decisiv pe scena literară. Prima ediție, epuizată rapid, număr 34 000 de exemplare, în timp ce oa doua, în 1979 (Editura Eminescu, cuvântul editorului de Valeriu Râpeanu, postfața autorului), va apărea în 100 000 de exemplu.

În 1977 publică „Alte pre texte”, eseuri (Editura Eminescu), iar în septembrie - decembrie 1978 călătorește în Statele Unite ale Americii, primind o bursă de creație la International Writing Program, în Iowa City. Romanul „Însoțitorul” apare în 1981 (Editura Eminescu). „Galeria cu viță sălbatică” este tradus în franceză, sub titlul „L’Exclu”, de Georges Barthouil și Ilinca Barthouil - Ionesco (Editions Nagel, Paris). Începând cu acest an, este secretar al Asociației Scriitorilor din București. Își va da demisia din această funcție la începutul lui 1990.

În 1984 apare romanul „Obligado” (Editura Eminescu), iar în 1987 publică romanul „Căderea în lume” (Editura Cartea Românească), scrierea de vârf a autorului. Ca și „Bunavestire” de Nicolae Breban, cartea este atacată în prezența pentru o așa-zisă reabilitare a Mișcării Legionare. Volumul de publicistică „Prepeleac” din 1991 (Editura Cartea Românească), valorifică text apărat în rubrica titulară din „România literară”. În aceeași serie vor mai fi publicate „Caftane și cafteli” (Prepeleac doi, trei…), 1994; „Morbus diaboli” (Prepeleac patru…) - toate la Editura Cartea Românească; „Răvașe din Kamceatka” (Prepeleac cinci), Editura Allfa, București, 2000. Romanul „Barbarius” (Editura Allfa) apare în 1999.

În 2002 primește Premiul Național de Literatură al Uniunii Scriitorilor. Începând cu 2003, public primul volum din „Memorii din când în când” (Editura Cartea Românească), memorii neconvenționale și eterogene ce pot fi descrise drept literatură de frontieră - publicistică, memorialistică, eseu, ficțiune, fișe de lectură etc. „Memoriile ... ”Revelează că” multe dintre întâmplări și portretele din romane sunt la origine reală ”(Nicolae Manolescu). Volumul al doilea apare în 2004; al treilea, în 2006; al patrulea, intitulat „Memorii întârziate”, în 2009, iar al cincilea, numit „Vederi din Prepeleac”, în 2010, toate la Editura Cartea Românească). În 2004 reeditează, cu titlul „Trompete după-amiază”, volumul din 1967 „Duminica muților” (Editura Cartea Românească) iar în 2006 apare romanul „Istorisirile Signorei Sisi” (Editura Cartea Românească). În anul 2007, Editura Art inițiază o serie de autor Constantin ȚOIU. Primul volum al seriei este compus din proze scurte (în fond, o nouă colecție de „prepeleacuri”): „Vrăjeli (de buzunar)”, cu o prefață de Luminița Marcu.

În mai 2012, sub egida Bibliotecii Municipale „Constantin Țoiu”, apare antologia „Urzicenii în viața și opera scriitorului Constantin Țoiu”, la editura Star Tipp Slobozia.

Constantin Țoiu este considerat de critici și istorici literari - de la Nicolae Manolescu la Eugen Simion și Alex. Ștefănescu - unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii noastre de astăzi. Cititorii și criticii literari din noua generație l-au impus pe Constantin Țoiu în topul celor mai mulți scriitori români.

Ca o recunoaștere a valorilor scriitorului, dar și pentru dragostea pe care a afișat-o tot timpul, cu bucurie, pentru locurile natale și pentru oamenii de aici, pe 23 mai 1995, CONSTANTIN ȚOIU a primit Titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Urziceni.

Inspectoratul pentru cultură Ialomița ia decernat, pe 30 octombrie 1998, Premiul de Excelență pentru întreaga operă.

Pe 27 ianuarie 2006, în prezența emoționată a maestrului, Biblioteca Municipală Urziceni a primit numele de „CONSTANTIN ȚOIU”. Biblioteca deține acum Fondul Documentar Național Constantin Toiu care sa constituit din donatiile succesive ale scriitorului devenit patron spiritual la Bibliotecii Municipale din localitatea natală în 29 decembrie 2005.

Critici literari importanți, români și străini, au scris elogii despre operă lui CONSTANTIN ȚOIU, considerând-l unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii noastre de astăzi.

„Prin incitant și emoționantul sãu roman,„ Galeria cu viță sălbatică ”, pur și grav, având parcă densitatea cleștarului - care-și obține materialitatea cristalină printr-un teribil impuls energetic, din carbon - Constantin Țoiu se situează deodată la treapta cea mai înaltă a prozei noastre contemporane. ”(I. Negoițescu)

„Romanul lui Constantin Țoiu,„ Galeria cu viță sălbatică ”, acesta este unul dintre cele mai substanțiale și interesante care au apărut în ultima vreme.” (Nicolae Manolescu) „Lectura acestei noi ediții a„ Galeriei cu viță sălbatică ”ma convins că romanul lui Constantin Țoiu deține secretul unei inepuizabile tinereți. ”(Liviu Petrescu)„ Un roman superb („Galeria cu viță sălbatică”)… Există în creația lui Țoiu ceva și din Dostoievski și din Machiavelli și cum nu se gândește și la Koestler, la Orwell ? ... Ne aflăm pe linia povestirilor magice ale unui Mircea Eliade și a evocărilor unui Mateiu Caragiale ... ”(Edgar Reichmann, în„ Le Monde ”, 14 august 1981)„… Constantin Țoiu este astăzi numele unui însemnat romancier român. ”( Cornel Regman).

Ori de câte ori a avut ocazie, Constantin Țoiu și-a afirmat cu mândrie originea geografică și culturală, anume sudul, spiritul muntean. „Tăria mea sa bazat, vrând nevrând, pe o fire independentă, de la Sud ...” „Oricăte locuri ai vedea, cel mai important și mai emoționant loc - dacă ai ceva de spus - rămâne cel pe care ai văzut oamenii prima dată ... Pentru mine, la 10, 12, 14 ani, Urziceniul era centrul lumii. ” „În ce mă privește, proza ​​ca și stilul ei, au fost înrăurite în bună măsură de întâmplări trăite în copilărie și adolescență în urbea ialomițeană cu numele buruienei agresive, care, apărându-se, te urzică, usturându-te.”

CONSTANTIN ȚOIU face deja parte din patrimoniul cultural național. Cu atât mai mult ialomițenii și l-au asumat și onorat cum se cuvine, răspundând astfel sentimentelor pe care le-a nutrit maestrul ȚOIU pentru oamenii și locurile natale. Mai multe asociații culturale, instituții și personalități la salutat inițiativa Consiliului Județean Ialomița de a instituțiilor titlului de Cetățean de Onoare la Județului Ialomița și au reacționat ca atare, propunându-l pentru titlul de Cetățean de Onoare la Județului Ialomița pe CONSTANTIN ȚOIU, UN MARE AL LITERATURII ROMÂNE, DAR ȘI UN MARE CARACTER, UN MODEL DE CARE AVEM NEVOIE.

CONSTANTIN ȚOIU A DEVENIT PRIMUL CETĂȚEAN DE ONOARE AL JUDEȚULUI IALOMIȚA ÎN ȘEDINȚA CONSILIULUI JUDEȚEAN IALOMIȚA DIN 30 NOIEMBRIE 2007.

PE 4 OCTOMBRIE 2012, MAESTRUL CONSTANTIN ȚOIU A PLECAT ÎN ETERNITATE.

DUMNEZEU SĂ-L ODIHNEASCĂ ÎN PACE!

Sub lumina Luceafărului,

la Urziceni a fost sărbătorit

Anul Cultural 2016

            Vineri, 13 ianuarie 2017, în Foaierul Centrului Cultural Municipal s-a desfăşurat, sub egida ZILEI LUI MIHAI EMINESCU ŞI A CULTURII NAŢIONALE, ediţia a şaptea a manifestării PROIECTE CULTURALE DIN URZICENI. Au fost prezenţi creatori şi iubitori de cultură, profesori de literatură, elevi, scriitori membri ai Asociaţiei culturale Helis, ai Societăţii culturale Apollon, ai Societăţii Scriitorilor Târgovişteni şi ai Uniunii Scriitorilor din România, preoţi, oficialităţi locale, jurnalişti.

Eminesciana

             Organizată de Biblioteca Municipală Constantin Ţoiu şi Casa Municipală de Cultură, întâlnirea a fost deschisă de eleva Alexandra Georgiana Irimioiu de la Şcoala „I.H.Rădulescu” care a cântat Imnul manifestării - „Eminescu”, versuri Grigore Vieru, muzica Ion Aldea Teodorovici. Domnul profesor de limba şi literatura română Ion Văduva a împărtăşit celor prezenţi, în cuvinte inspirate şi pline de înţelesuri, Gânduri despre Eminescu, iar elevi ai Colegiului Naţional „Grigore Moisil”, pregătiţi de doamna profesoară Maria Chircă, au citit din lirica Poetului Nepereche. Romanţa „Pe lângă plopii fără soţ”, a fost cântată de vocea tânără a elevei Alexandra Georgiana Irimioiu şi mai apoi de glasul nostalgic al poetului Marian Nicolescu îngânat de cele ale tuturor participanţilor la eveniment.

Proiecte culturale – împliniri şi restanţe

             Despre Proiectele derulate în Anul cultural 2016 au vorbit Alexandru Buleandră, directorul Bibliotecii Municipale „Constantin Ţoiu”, moderatorul întâlnirii, Nicolae Petrache, directorul Casei Municipale de Cultură, Părintele Protoiereu Aurel Berbec, Părintele Paroh Bogdan-Ionuţ Stancu, poetul George Călin, Preşedintele Societăţii Culturale „Apollon”, profesoara Lucia Ştefanovici şi Liviu Aurelian Cazan, viceprimarul Urzicenilor. Au fost trecute în revistă evenimentele culturale care constituie tradiţia culturală a localităţii: Concursul Internaţional de Caricatură, ediţia a XI-a, organizat de Casa Municipală de Cultură, Concursul Judeţean de creaţie literară şi artă plastică „Dor fără saţiu” ediţia XXV-a, organizat de Biblioteca Municipală „Constantin Ţoiu” şi Casa Municipală de Cultură, „Ziua cărţii, publicaţiilor şi editurilor din Urziceni”, organizată de Biblioteca Municipală „Constantin Ţoiu”, Festivalul de Colinde Populare „Deschide uşa, creştine”, organizat de Protopopiatul Urziceni în colaborare cu societatea Culturală „Apollon”, „21 Mai, Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, Sărbătoarea Municipiului Urziceni” , organizată de Primăria Municipiului şi Casa Municipală de Cultură, Concursul Internaţional de Creaţie Literară „Vis de toamnă” organizat de Societatea Culturală Apollon, activitatea Cercului de pictură „Sf. Apostol Luca” şi a Grupului de cateheză „Muguri de lumină” de la Protopopiatul Urziceni.

            La capitolul neîmpliniri s-a consemnat lipsa spaţiilor culturale la nivelul Municipiului, fenomen acutizat anul trecut de imposibilitatea de a folosi sala de spectacole a Centrului Cultural întrucât prezintă riscuri în exploatare. La acestea se adaugă şi nesiguranţa în utilizarea pe mai departe a spaţiilor din sediul Casei de Cultură a Sindicatelor închiriate de Primărie de la Uniunea naţională a acestor instituţii, unde funcţionează Biblioteca Municipală „Constantin Ţoiu” şi Casa Municipală de Cultură. Domnul viceprimar Liviu Cazan a lansat o dezbatere a acestei probleme care să se finalizeze cu o strategie unitară susţinută de Primărie, Consiliul local, instituţiile de educaţie şi cultură şi locuitorii Urzicenilor.

Autorii din Urziceni - 18 noi apariţii editoriale

            Anul 2016 a fost, asemenea celui precedent, bogat în apariţii editoriale cu autori din Urziceni: Alexandru Bulandra, Iisus, Pavel şi Al Doilea Isaia, Editura Paideia şi editorul cărţii „Oameni care nu mai sunt” de Dumitru M. Ranetescu, editura Helis; Titi Damian, romanul „Ruina”, partea a patra a ciclului „Muscelenii”, Editura Editgraph; Ofelia Prodan, Şarpele din inima mea”, Editura Cartea Românească; Ion Văduva, Anotimpul verbului a fi, Editura Betta şi 101 poeme, Editura Ideal din Republica Moldova; Spermezan Grigore, De la Socrate la Wittgenstein: Gândire critică. Argumentare şi comunicare, Editura Didactică şi Pedagogică; George Călin, Umbra curcubeului, Lacrimi din floare de lotus şi Nemistuite lacrimi, trei volume de poeme apărute la Editura Betta; Nicolae Puiu Iliescu, Caravana stanţelor... cu alean, Editura Orfeu; Traşcă Puşchin, Întâmplări din cartier. Pamflete, Editura Heron; Adrian Lucian Scărlătescu, editorul cărţilor semnate Nicolae Thomescu-Baciu: Amintiri ialomiţene. Poveştile Urziceniului 1830-1940; Amintiri ialomiţene. Zapcii. Roman de moravuri vechi” şi Dactilografa, Editua Helis; Marian Nicolescu, Iubiri cioplite de timp, Editura Orfeu şi Pelerini la porţile cerului, Editura Ro.cart; best of Urziceni 2016, world's cartoon contests, Editura Crişan; Cavalcada Anotimpurilor, antologie de creaţie literară a elevilor din România (poezie şi proză), ediţie îngrijită de Anca Elena Călin, Editura Ro.cart.

Primii trei scriitori din istoria Urzicenilor

            Momentul de vârf al manifestării l-a constituit evocarea „Primii trei scriitori din istoria Urzicenilor: Alexandru Toma (1875-1954), Nicolae Thomescu-Baciu (1880-1951), Dumitru M. Ranetescu (1882-1965)” , realizată de profesorul Alexandru Buleandră şi Părintele Adrian Lucian Scărlătescu, editorii cărţilor de istorie locală apărute anul trecut: „Oameni care nu mai sunt” de D.M.Ranetescu, respectiv a trilogiei „Amintiri ialomiţene. Poveştile Urziceniului 1830-1940, Amintiri ialomiţene. Zapcii. Roman de moravuri vechi şi Dactilografa.” de Nicolae Thomescu-Baciu.

              Poetul A. Toma (pe numele adevărat Solomon Moscovici) s-a născut în comunitatea evreiască ce s-a format în Urziceni în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A debutat în 1896, fiind îndrumat şi susţinut de Constantin Dobrogeanu Gherea, I.L. Caragiale şi Al.Vlahuţă. A scris poezii de factură socială, cărţi pentru copii şi a tradus din literatura universală. După 1945 devine promotorul proletcultismului în România, academician şi poetul oficial al partidului comunist. Poeziile sale, cuprinse în antologia „Cîntul vieţii”, erau recitate şi la serbările şcolare din târgul natal. După moarte, istoriile literare l-au trecut sub tăcere, ca pe un scriitor de tristă amintire.

             Nicolae Thomescu-Baciu a fost scriitorul cel mai legat de comunitatea natală, a cărei primă monografie o realizează în 1943. Din 1931 până la 1942 apare neîntrerupt la Bucureşti revista culturală Bărăganul, al cărei Director proprietar şi fondator a fost. În paginile acestei publicaţii a descoperit Părintele Adrian Lucian Scărlătescu minunatele Amintiri ialomiţene pe care le-a editat anul trecut, unde talentul de povestitor al scriitorului apropie mintea cititorului actual de vremurile târgului de altădată. În 1933 a înfiinţat Cercul cultural „Bărăganul” şi a fost membru activ al Asociaţiei Ialomiţenilor, „în ale cărei statute se prevedea şi ajutorarea tinerelor vlăstare plecate de pe meleagurile Bărăganului, dornice de învăţătură înaltă.”

           Dumitru M. Ranetescu a fost un jurist strălucit, ajuns Preşedinte al tribunalului Ialomiţa şi decan al Baroului Călăraşi. În anii tinereţii, perioada 1906-1910, locuieşte în Urziceni, unde practică avocatura, fiind ales primar în 1907. A fost preşedinte al Ligii culturale şi, din 1932, Senator de Ialomiţa. Ani la rândul, în paginile ziarului Pământul din Călăraşi, a ţinut rubrica Contimporanii, unde portretele colegilor avocaţi au fost realizate de un scriitor adevărat, bun cunoscător al sufletului omenesc, observator atent al cursului vieţii în care i-a fost dat să trăiască şi luminat de un ideal uman şi profesional pe care nu l-a lăsat umbrit niciodată. La vârsta de 76 de ani, fără pensie şi cu fiul în închisoare, îşi scrie Memoriile, unde viaţa trăită la Urziceni ocupă un loc privilegiat. Valoarea lor literară şi istorică îl proiectează pe Dumitru M. Ranetescu în panteonul cultural al personalităţilor Bărăganului adorat.

Alexandru Buleandră,

director Biblioteca Municipală Constantin Ţoiu

CONCURSUL JUDEŢEAN

DE CREAŢIE LITERARĂ ŞI ARTĂ PLASTICĂ

“DOR FĂRĂ SAŢIU”

TRĂIEŞTE LA URZICENI A DOUA TINEREŢE

           Sâmbătă, 12 noiembrie, la Centrul Cultural Municipal Urziceni s-au desfăşurat Etapa finală şi Festivitatea de premiere ale Concursului Judeţean de Creaţie Literară şi Artă Plastică „Dor fără saţiu”, ediţia a XXV-a.

           Organizat de Biblioteca Municipală Constantin Ţoiu şi Casa Municipală de Cultură din Urziceni, Concursul, deschis liceenilor ialomiţeni, a înscris la cele două secţiuni ale sale – Creaţie literară şi Creaţie plastică -, 29 de participanţi de la Colegiul Naţional Mihai Viteazul Slobozia (7), Colegiul Naţional Grigore Moisil Urziceni (6), Liceul de Arte Ionel Perlea Slobozia (3), Liceul Tehnologic Al.I.Cuza Slobozia (9) şi Liceul Tehnologic Sf.Ecaterina Urziceni (4).

            La manifestarea talentului şi creativităţii tinerilor ialomiţeni au luat parte elevii premiaţi, doamnele profesoare Loredana Stan, Ecaterina Stroe, Maria Chirca şi Lidia Silvia Nicodim precum şi scriitorii Titi Damian, Gheorghe Dobre, Lucia Ştefanovici, George Călin, Lili Balcan, Puşchin Traşcă, Marian Nicolescu, Alexandru Bulandra. Din partea Administraţiei locale a fost prezent domnul Primar interimar Liviu Aurelian Cazan.

            Alexandru Buleandră, directorul Bibliotecii Municipale „Constantin Ţoiu”, moderatorul întâlnirii, a reliefat principalele direcţii ale noului format al Concursului „Dor fără saţiu” şi faptul că lucrările trimise confirmă buna lui receptare de către elevi şi cadrele didactice. Graficianul Nicolae Petrache, directorul Casei Municipale de Cultură, a arătat că este nevoie de o popularizare mai intensă a noi Secţiuni de Creaţie plastică a Concursului, astfel încât la ediţia următoare să avem mai mulţi participanţi.

             În alocuţiunea sa, domnul Primar interimar a evocat istoricul Cenaclului „Dor fără saţiu” şi a subliniat determinarea sa şi a noului Consiliu Local pentru ca tinerii din localitate să dispună de toate condiţiile materiale pentru afirmarea talentului lor iar Municipiul Urziceni să-şi menţină statutul de centru de referinţă în mişcarea culturală judeţeană, naţională şi internaţională.

            Despre activitatea de editare a revistelor şcolare au vorbit doamna profesoară Loredana Stan din partea Colectivului de redacţie al revistei Animus a Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”, doamna profesoară Ecaterina Stroe şi elevele Adela Dranga şi Adina Dorobanţu din Colectivul de redacţie al revistei Armonie a Liceului de Arte „Ionel Perlea”. Au citit din creaţiile lor elevii Adriana Mihaela Brînzoi, Andreea Simona Ghiocel, Gabriela Valentina Chivu, Andreea Georgiana Creiţă, Marian Iulian Zamfir, Virginia Chirca, Alexandra Vlădărău şi Vlăduţ-Marian Avarvarei.

           Cei prezenţi au urmărit cu plăcere cântecele interpretate de grupul de elevi de la clasele gimnaziale ale Liceului de Arte „Ionel Perlea” care şi-au însoţit colegii mai mari la Urziceni. La închiderea manifestării culturale, participanţii au vizitat sediul Bibliotecii Municipale„Constantin Ţoiu” şi au făcut fotografii.

           Juriul, format din profesorul de literatură, poetul şi publicistul Ion Văduva, preşedinte, poetul, publicistul şi editorul Gheorghe Dobre, membru USR, poeta Lucia Ştefanovici, cercetătorul literar Alexandru Bulandra, membru USR, şi artistul plastic Nicolae Petrache, a acordat următoarele premii, premii speciale şi menţiuni:

I. SECŢIUNEA CREAŢIE LITERARĂ

1. REVISTE ŞCOLARE

A. Premiul „Cea mai bună revistă”

- Animus, revistă editată de elevii Colegiului Naţional ”Mihai Viteazul”

- Armonie, revista Liceului de Arte „Ionel Perlea”

B. Premiul „Cel mai bun articol”

- Consiliul Naţional al Elevilor, Revista Animus nr. 9, autori Costin Stan, Diana Vasluianu, cls. XII F, C.N. „Mihai Viteazul”

C. Premiul „Cel mai bun reportaj”

- Londra – veni, vidi. Vici ?, Revista Animus nr. 9, autor Oana-Miruna Măchiţă, cls. XII F, C.N. „Mihai Viteazul”

- Arta de a vorbi în public, Revista Armonie nr. 24, autori Adela Draga, Adina Dorobanţu, cls. XI D, Liceului de Arte „Ionel Perlea”

D. Premiul „Cel mai bun interviu”

- Succes internaţional al Trupei de teatru „Les Francoforts” a Colegiului Naţional „Mihai.Viteazul” din Slobozia, Revista Animus nr.10, autor Diana Vasluianu, cls. XIIF, C.N. „Mihai Viteazul”

- Pasiunea artei, Revista Armonie nr. 23, autori Adela Draga, Adina Dorobanţu, cls. XI D, Liceului de Arte „Ionel Perlea”

2. POVESTIRE cu tema O zi de neuitat din viaţa mea, a familiei mele sau a şcolii unde învăţ, a comunei, oraşului unde locuiesc

Premiul I - O zi din viaţa mea, autor Andreia Simona Ghiocel, cls. XI B, Colegiul Naţional „Grigore Moisil”

- Bunicii, icoanele dragi ale copilăriei, autor Vlăduţ-Marian Avarvari, cls. XI F, Colegiul Naţional „Grigore Moisil”

3. ESEU: ”Calculatorul, prietenul şi confidentul meu”

Premiul I - Marian -Iulian Zamfir, Liceul de Arte „Ionel Perlea”

Premiul special - Florentina Iacob, Liceul Tehnologic „Sf.Ecaterina”

Menţiune – Cosmin Alexandru Stoian, cls. XII C, Liceul Tehnologic „Sf.Ecaterina”

4. AUTOPORTRET DE ADOLESCENT IALOMIŢEAN. „Eu, visele şi viaţa”

Premiul I - Andreea-Georgiana Creiţă, cls. IX A, Colegiul Naţional „Gr.Moisil”

- Gabriela-Valentina Chivu, Colegiul Naţional ”Mihai Viteazul”

Premiul II - Alexandra Vlădărău, cls. X F, Colegiul Naţional „Grigore Moisil”

- Virginia Chirca, cls. XB, Colegiul Naţional ”Mihai Viteazul”

Premiul III - Cela Petcu, cls. X F, Colegiul Naţional ”Mihai Viteazul”

- Cristina Albu, cls. XE, Colegiul Naţional ”Mihai Viteazul”

- Irina Moise, cls. IX E, Colegiul Naţional ”Mihai Viteazul”

Menţiuni - Adina-Ioana Bucşaru, cls.IX A, Colegiul Naţional „Gr.Moisil”

- Andreea Belu, cls. XB, Colegiul Naţional ”Mihai Viteazul”

- Ana-Florentina Dumitru, cls. IX E, Liceul de Arte „Ionel Perlea”

- Cosmin-Sebastain Barbu, Liceul Tehnologic „Sf.Ecaterina”

5. POEZIA SUFLETULUI MEU

Premiul I - Adriana Mihaela Brînzoi, cls. XF, Liceul Tehnologic „Al.I. Cuza”

Premiul II - Valentin Zaharia, cls. XB, Liceul Tehnologic „Al.Ioan Cuza”

Premiul III - Marius Vesman, cls. IX B, Liceul Tehnologic „Al.Ioan Cuza”

- Marian-Iulian Zamfir, Liceul de Arte „Ionel Perlea” Slobozia

Premiul special - Florentina-Nicoleta Dima, cls. XI G, Liceul Tehnologic „Alexandru .Ioan Cuza”

Menţiuni - Ionuţ Ioniţă, cls. IX A, Liceul Tehnologic „Al.Ioan Cuza”

- Elena Angelica Dobrin, cls. X B, Liceul Tehnologic „Al.Ioan Cuza”

- Florentina Matei, cls. IX H, Liceul Tehnologic „Al.Ioan Cuza”

- Roxana Iuliana Niţu, Liceul Tehnologic „Al.Ioan Cuza”

6. RÂDEŢI CU MINE ! - texte de satiră şi umor

Premiul special - Constanţa Radu, cls. XII, Liceul Tehnologic „Sf.Ecaterina”

I. SECŢIUNEA CREAŢIE PLASTICĂ

1. DESEN cu tema „Portretul unui bătrân din Ialomiţa”

Premiul special - Ionela Mateescu, Liceul Tehnologic „Alexandru .Ioan Cuza”

2. PICTURĂ cu tema „Peisaj ialomiţean”

Premiul special - Andreea-Georgiana Creiţă, cls. IX A, Colegiul Naţional „Grigore Moisil”

12 noiembrie 2016 Alexandru BULEANDRĂ

director, Biblioteca Municipală “Constantin Ţoiu”

                           

           Săptămâna  Altfel, alături de Colegiul  Național ”Grigore Moisil”

Anul acesta, Săptămâna  Altfel, la Colegiul  Național ”Grigore Moisil” s-a organizat în perioada 24-28.10. 2016. Dintre  activitățile  desfășurate în această perioadă, au făcut parte și vizitele la Biblioteca Municipală ”C. Țoiu” ,  a opt colective de elevi ale colegiului.

           

                      Întâlnirile s-au desfășurat în două părți:

 Prima parte s-a desfășurat în foaierul Centrului Cultural Urziceni, unde am amenajat o mini expoziție de carte din toate domeniile. Le-am vorbit elevilor despre  fondul de carte și despre serviciile bibliotecii, despre așezarea cărților la raft, le-am prezentat cărți  scrise de autori ialomițeni și cărți care au drept autori  chiar profesori ai colegiului de unde ei vin. Am prezentat date din biografia scriitorului Constantin Țoiu, cel care a dat numele său bibliotecii noastre și bineînțeles câteva din operele sale. Am vorbit despre „Fondul documentar Constantin  Țoiu” pe care îl deține biblioteca. Am rezervat câteva minute și prezentării profesiei de bibliotecar. Mi-am încheiat prezentarea cu regulamentul bibliotecii, căutând să găsim împreună soluții pentru ca și cei care nu au domiciliul în orașul nostru, să poată beneficia de serviciile bibliotecii. Au urmat discuții legate de nevoia de lectură, importanța acesteia și propuneri din partea elevilor pentru achiziția de titluri pe care ar dori să le găsească în bibliotecă.

Partea a doua a activităților s-a desfășurat în bibliotecă, unde elevii  au putut vedea cum sunt așezate la raft  colecțiile , spațiul destinat lecturii si  cel cu stațiile de calculatoare.

La finalul întâlnirii elevii au primit semne de carte și orare cu însemnele bibliotecii.

           Clasele participante:

 X-a G  profesor-  diriginte, Elena Niculae

IX-a C  profesor-diriginte, Eugenia Pavăl

IX-a G  profesor -diriginte, Adriana Dobrinescu

IX-a F  profesor- diriginte, Luminița Mihai

IX-a B  profesor - diriginte, Simona Datcu

 X-a A profesor diriginte, Oana Dobre

         Întâlniri de acest fel au loc în fiecare an, si în cadrul parteneriatului educațional încheiat între biblioteca noastră și colegiu.

                                                                                                  Bibliotecar,

                                                                                           Gavrilă Speranța