425 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ A URZICENIULUI

Anul acesta, pe 23 aprilie, se împlinesc 425 de ani de la prima atestare documentară a Urziceniului.

Consecventă misiunii sale de a păstra și promova identitatea socială și culturală a comunității noastre, Biblioteca Municipală Constantin Țoiu vă prezintă un proiect prin care  cinstește aniversarea orașului nostru. Concret, proiectul se axează pe 2 filme de prezentare care conțin informații istorice și culturale despre Urziceni. Filmele au fost realizate de către Biblioteca Municipală Constantin Țoiu, și conțin informații din documentele aflate în patrimonial instituției. Le puteți viziona pe paginile de facebook ale biblioteci, primăriei Urziceni, grupurilor de Urziceni, și, în curând  pe youtube. La mulți ani, Urziceni!

În contextul acestui moment deosebit pentru orașul nostru, primarul Constantin Sava a transmis un mesaj emoționant oamenilor din Urziceni.” Nu trăim nici o secundă din viața acestui Pământ, așa că scopul nostru este acela de-a construi pentru generațiile viitoare. Pentru comunitatea în care au trăit bunicii și părinții noștri, pentru localitatea pe care o vom lăsa moștenire copiilor noștri. 

Cu 425 de ani de existență în spate, Urziceniul este mai mult decât un municipiu. Este casa noastră! O casă pe care suntem obligați să o îngrijim, obligați să îi întărim fundațiile. 

În ultimele aproape două decenii ne-am ridicat mult, cu ajutorul dumneavoastră am reușit să revitalizăm micul nostru orășel și să îl aducem în secolul XXI. În anii care urmează vom avea parte de câteva proiecte menite să sporească și mai mult gradul de urbanizare și nivelul de trai al concitadinilor noștri. 

Însă totul ar fi în zadar fără aportul celor care își au rădăcinile aici. Fără voi, orașul nu este decât un cumul de clădiri. Voi sunteți Urziceni! ”

 Traducerea actului original al atestării

Actul de atestare al Urziceniului este datat 23 aprilie 1596.

Cuprinsul acestui document, așa cum apare în Monografia Municipiului tradus de regretatul profesor Constantin Matei este următorul: ,,Adeverința megieașilor din Dobroței cum că au avut Cireșco(moșie) în Dobroței stânjeni 10 și au dat-o de zestre fie-sii Stancăi. Adecă să se știe pentru niște moșie a lui Cireșco din Pupezeni, cum  să se știe că au dat zestre fie-sii Stancăi, femeia lui Dobroslav, feciorul Stanciului Strezoiul din Dobroței; și moșiia aceasta iaste în Dobroței dă Jos, stânjăni 10.

Dar iată că veni aice, la sat la Dobroței , Ion feciorul Cărstei, nepotu lui Cireșco din Pupezeni, de au întrebat megieșii: avut-au Cireșco moşie în Dobroței , au ba; iar megieșii au mărturisit cum au avut Cireșco stânejeni zece, din partea lui Stoian, din Codrul Frățilesc, din hotar până în hotar. Iar de va veni roaba de la Tătari, Cărstina, fata Stancăi, ce scrie mai sus (...).

 Și mărturie au fost mulți oameni buni, anume uncheș Marco din Gubovii dă Jos și Todoran ceauș de acolo și uncheașul Stan Obeală din Dobroței și fiul lui, Radul și Druja și Gago, fiul Stanciului Strezoiul de acolo și Ştefan și frații din Urziceni.

  Și am scris eu, popa Vintilă din Mihăești, aprilie 23 zile văleat, 7104 (1596).(...)”

  Printre martorii acestui act de proprietate figurează și Ştefan și frații din Urziceni, această mențiune constituind, până acum, prima atestare documentară a acestei așezări.

   Desigur, așa cum se observă din majoritatea documentelor cu privire la vechimea așezărilor sătești, ele au existat mai înainte de atestare.

   Urziceni a existat înainte de data mai sus menționată deoarece Ștefan și frații lui cunoșteau gradele de rudenie mai îndepărtate ale lui Ion, până la a treia generație.

   Acest act al megieșilor a fost scris în Dobroței. Unele cercetări identifică această localitate cu Bărbulești, iar altele o situează lângă această așezare sătească. Într-un act de proprietate emis de Mihnea Voievod în anul 1583(7091) prin care intră în stăpânirea lugăi și Stancăi o moșie în Dobroței, se arată că se află ,,hotar Dobroței dă sus și dă jos din Bărbuleşti”. Rezultă, deci, că aceste două cătune făceau parte din Bărbuleşti, o aşezare sătească mai mare, cu alte rosturi administrative, situată ,,dă peste tot hotarul din matca Ialomiței”. Pupezeni este satul din comuna Alexeni, iar Gubovii a fost identificat cu Gârbovii de astăzi, ambele localități situate în județul Ialomița.

   În adeverința mai înainte amintită se arată că fata Stancăi, Cărstina, a fost luată roabă la tătari. În anul  1596, tătarii au fost trimiși de sultanul Mehmet al III-lea  să prade Țara Românească. În această invazie, ei au trecut și prin satul Pupezeni, când a căzut în robie Cărstina. În hrisovul dat de Mihai Viteazu la Gherghița, în anul 1596, iulie 19, prin care se întărește postelnicului Pârvu niște acte de proprietate distruse de tătari, se arată că ,,... acum în viața domniei mele, păgânii Tătari, ei au intrat în Țara Românească și au făcut răutăți și robie și pradă și foc...”

   Adeverința megieșilor din Dobroței are și o importanță juridică, deoarece reliefează rolul vecinilor de pământ în transmiterea proprietății agrare, conform obiceiului pământului, în sec. al XVI-lea, în Țara Românească. Fata Cărstina, neavând moștenitori, Ion, o rudă mai îndepărtată, dar îndreptățită, s-a prezentat să i se elibereze această dovadă de megieşi, pentru a solicita domniei să dobândească proprietatea de 10 stânjeni.>>