Potrivit UNESCO, din 1995, în toate
statele membre ONU, pe data de 23 aprilie a fiecărui an, o zi, se sărbărorește
lectura, cartea, editarea și tipărirea ei, dar și protejarea drepturilor
de autor ale acelora care scriu texte literare, muzicale și orice alte tipuri
de creații originale.
Din 14 aprilie 2005, Guvernul
României a hotărât ca ziua de 23 aprilie să fie declarată „Ziua
Bibliotecarului din România”. Astfel că în România, în ziua de 23 aprilie se
sărbătorește și ”Ziua Bibliotecarului” concomitent cu „Ziua Internațională a
cărții și a drepturilor de autor„.
23 aprilie, Sărbătoarea Sfântului
Mare Mucenic Gheorghe – purtătorul de biruinţă, s-a marcat după revoluţia
românească din decembrie 1989, în plan mirean, ca fiind ziua uneia dintre cele
mai ”neînsemnate” categorii de slujitori ai culturii: bibliotecarii.
Dacă azi, necunoscătorii consideră
bibliotecarul ca fiind un insignifiant funcţionar public, nu
acelaşi statut l-a avut acesta de-a lungul istoriei…
În Antichitate a fi bibliotecar era
sinonim cu prestarea unui serviciu cultural de mare respectabilitate şi
responsabilitate. Bibliotecarul era un om învăţat, cu o cultură solidă, un
luminat al epocii: poet, filosof, savant.
În Evul Mediu, bibliotecar era
călugărul, care pe lângă cultură, avea abilităţi caligrafice, contabiliceşti şi
organizatorice. El ţinea evidenţa cărţilor, supraveghea lectura şi copia cărţi
sau texte sub o formă standardizată.
Epoca istorică Modernă aduce o
schimbare în statutul bibliotecarului. Acesta nu mai are obligativitatea
apartenenţei la biserică, pentru această profesie fiind acceptaţi, condiţionat,
oamenii de litere.
Ce înseamnă astăzi să fii slujbașul
cărții?
Conform lui Melvil Dewey,
bibliotecarul a trecut de la poziţia de „şoarece de bibliotecă” la cea de
„educator în sensul cel mai nobil al termenului”. Factor de educaţie
complementară, non – formală, acesta ar fi rostul angajatului din
biblioteca publică contemporană.
Ce se așteaptă să întâlnești azi în
bibliotecă?
Probabil ceea ce nu găsești în
afara ei. Slujbași liniștiți, cu timp, cu stare pentru capriciile lecturale (și
nu numai!) ale cititorilor / utilizatorilor, cu deschidere spre cerințele
exprimate de ei, funcționari pregătiți profesional pentru orice tip de
exigență.
Biblioteca este, ar trebui să fie,
un spațiu prietenos, viu, ofertant cultural, un spațiu cald, calm și liniștit,
în care cititorul / utilizatorul arădean al seviciilor ”Casei cărților” să se
relaxeze, să se reîncarce energetic și informațional, în care să revină cu
drag.
Această zi este cu atât mai
importantă, cu cât ”De ziua bibliotecarului” sărbătorim și naşterea / moartea
lui William Shakespeare (acesta s-a născut pe 23 aprilie 1564 şi a murit pe 23
aprilie 1616), a lui Vladimir Nabokov (n. 23 aprilie 1899), Manuel Mejía
Vallejo (n. 23 aprilie 1923), dar şi ziua în care a murit Miguel de Cervantes
(a murit pe 22 aprilie, dar a fost înmormântat pe 23 aprilie.
De ziua lor, dorim tuturor
colegilor bibliotecari multe satisfacții profesionale, împliniri într-o tot mai
complexă, nobilă și grea profesie, aparent deosebit de accesibilă.
La mulți ani, bibliotecilor și
bibliotecarilor, la mulți ani tuturor purtătorilor numelui Sf. Mare
Mucenic Gheorghe!
